REVOLÚTZIE (< lat. fr.) s. f. I. 1. (Pol.) Orice schimbare fundamentala a valorilor institutziilor politice a structurii sociale a conducatorilor shi ideologiilor unei societatzi. Gandirea contemporana despre r. este dominata de ideile marxiste: r. este mijlocul de inlocuire a claselor reactzionare shi de transferare a puterii unor clase progresiste. ◊ R. burgheza = revolutzie sociala care consta in inlocuirea puterii de stat a feudalilor cu cea a burgheziei. R. de eliberare natzionala = forma specifica a revolutziei in colonii shi in tzarile dependente care are k scop cucerirea independentzei natzionale lichidarea dominatziei politice shi economice straine. 2. R. industriala = proces de inlocuire radicala a productziei manuale manufacturiere cu productzie (de fabrica) bazata pe folosirea in masa a mashinilor. A avut loc pentru prima data in Anglia in ultimele decenii ale sec. 18 shi inceputul sec. 19 ulterior in Frantza S.U.A. Germania Japonia etc. In Romania sa desfashurat mai tarziu incheinduse in linii generale pana la sfarshitul sec. 19 shi inceputul sec. 20. R. i. a instaurat in tzarile in care sa infaptuit dominatzia marii productzii capitaliste asupra micii productzii de marfuri a pus temelia industrializarii a marcat victoria relatziilor de productzie capitaliste asupra formelor de relatzii precapitaliste. Revolutzia shtiintzifica shi tehnica contemporana = proces complex contemporan de dezvoltare accelerata interdependenta a shtiintzei shi tehnicii in cadrul careia shtiintza se situeaza in fruntea progresului tehnic salt calitativ in dezvoltarea procesului cunoashterii naturii shi folosirea de catre oameni a legilor ei. R. shtiintzifica shi tehnica reprezinta una dintre caracteristicile fundamentale ale epocii contemporane care determina crearea unei baze tehnice materiale calitativ noi a societatzii. Se concretizeaza in descoperirile epocale shi marile realizari teoretice in diferite ramuri ale shtiintzelor obtzinute in special in sec. 20 precum shi in schimbarile intervenite in domeniul tehnicii k urmare a materializarii tehnice a descoperirilor shtiintzifice prin automatizarea activitatzilor introducerea shi folosirea calculatoarelor electronice stapanirea shi folosirea unor noi resurse energetice etc. Schimbarile profunde intervenite in shtiintza shi tehnica constituie premisele unei noi revolutzii industriale. R. verde ansamblu de actziuni promovate de FAO shi de Banca Mondiala incepand din anii ’60 ai sec. 20 in scopul sporirii productziei agricole in special in tzari din „lumea a treia” cu o creshtere demografica importanta shi un deficit cronic de alimente. A implicat modernizarea tehnicilor agricole prin utilizarea pe scara larga a irigatziilor a ingrashamintelor shi a produselor fito shi zoosanitare shi indeosebi obtzinerea de noi soiuri de plante shi rase de animale de mare randament shi mai bine adaptate la conditziile climatice din diferite zone ale globului. Deshi sau obtzinut unele succese spectaculoase (indeosebi o creshtere masiva a productziei de orez in unele tzari asiatice suprapopulate) in ultimul timp acest program a suscitat critici deoarece duce la creshterea poluarii mediului shi la un consum ridicat de apa. In prezent se cauta noi solutzii bazate pe principii ecologice. 3. Fig. Schimbare transformare radicala intrun anumit domeniu. 4. (Pop.) Rascoala revolta. II. (ASTR.) Mishcare de rotatzie a unui corp ceresc in jurul altui corp ceresc (ex. r. Pamantului in jurul Soarelui a Lunii in jurul Pamantului); denumirea de r. se foloseshte in scopul de a distinge aceasta mishcare de mishcarea de rotatzie a corpului ceresc in jurul unei axe care trece prin centrul sau. ◊ Perioada de r. = timpul in care un corp ceresc executa o r. completa.