11 definitzii pentru renuntzare

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RENUNTZÁRE renuntzari s. f. Actziunea de a renuntza shi rezultatul ei. V. renuntza.

RENUNTZÁRE renuntzari s. f. Actziunea de a renuntza shi rezultatul ei. V. renuntza.

renuntzare sf [At: CANELLA V. 1 / V: (inv) ~tziare / Pl: ~tzari / E: renuntza] 1 Incetarea de a mai face ceva Si: abandon (1) abandonare (1). 2 Parasire de bunavoie (a cuiva sau a ceva) Si: abandon (3) abandonare (3) (iuz) repashire (2).

RENUNTZÁRE renuntzari s. f. Faptul de a renuntza; parasire (a unui gind a unei activitatzi etc.). Sa simtzit stinjenit cind ai dat cu ochii de el... shi a avut un zimbet de oboseala shi renuntzare. PAS Z. I 305. Deodata treceo cugetare Un val pe ochii tai fierbintzi. Entunecoasa renuntzare E umbra dulcilor dorintzi. EMINESCU O. I 117.

RENUNTZÁRE s.f. Actziunea de a renuntza shi rezultatul ei; parasire abandonare. [< renuntza].

renuntzare f. actziunea de a renuntza shi actul prin care se renuntza: e’ntunecoasa renuntzare umbra dulcilor dorintzi EM.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

renuntzáre s. f. g.d. art. renuntzắrii; pl. renuntzắri

renuntzáre s. f. g.d. art. renuntzarii; pl. renuntzari

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RENUNTZARE s. cedare (fig.) capitulare. (O ~ deliberata.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

RENUNTZARE. Subst. Renuntzare incetare abandonare abandon retragere parasire; omitere omisiune neglijare. Resemnare resignare (inv.) impacare; cedare concesie compromis. Predare capitulare; dezertare fuga. Renegare dezicere retractare lepadare (pop.). Dezbarare dezvatz dezobishnuire. Inapoiere restituire restitutzie retrocedare; retrocesiune. Adj. Resemnat resignat (rar) impacat concesiv. Parasit neglijat omis. Retrocedant. Vb. A renuntza a inceta a o lasa balta a o lasa moartan papushoi a se lasa pagubash ashi lua gindul (nadejdea) de la ceva ashi pune pofta in cui a abandona; a se retrage a da inapoi a bate in retragere a se da deoparte a se da in laturi a ieshi din joc a parasi; a lasa la o parte; a omite a neglija. A se resemna a se resigna (inv.) a se impaca (cu o situatzie). A ceda a face concesii a ajunge la un compromis. A renuntza la lupta a se preda a depune armele a capitula; a dezerta a fugi a da bir cu fugitzii. A renega a se dezice a retracta a se lepada (pop.). A se dezbara a se dezvatza a se dezobishnui. A inapoia a restitui a da inapoi (indarat) a retroceda. V. anulare disparitzie fuga negare.

Intrare: renuntzare
renuntzare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • renuntzare
  • renuntzarea
plural
  • renuntzari
  • renuntzarile
genitiv-dativ singular
  • renuntzari
  • renuntzarii
plural
  • renuntzari
  • renuntzarilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

renuntzare, renuntzarisubstantiv feminin

  • 1. Actziunea de a renuntza shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Sa simtzit stinjenit cind ai dat cu ochii de el... shi a avut un zimbet de oboseala shi renuntzare. PAS Z. I 305. DLRLC
    • format_quote Deodata treceo cugetare Un val pe ochii tai fierbintzi. Entunecoasa renuntzare E umbra dulcilor dorintzi. EMINESCU O. I 117. DLRLC
etimologie:
  • vezi renuntza DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.