cedare sf [At: MAIORESCU D. II 117 / Pl: ~dari / E: ceda] 1 Renuntzare in favoarea altcuiva la dreptul de posesiune a ceva Si: cedat¹ (1). 2 Renuntzare la punctul propriu de vedere intro discutzie aproband pe oponent Si: cedat¹ (2). 3 Supunere. 4 Incetare a rezistentzei Si: cedat¹ (4). 56 Oferire (a locului sau ori) a prioritatzii la trecere Si: cedat¹ (56). 7 (Spt) Abandonare a intrecerii sportive recunoscanduse invins Si: cedat¹ (7). 8 Ameliorare a unei boli Si: cedat¹ (8). 9 Descreshtere a intensitatzii unei dureri Si: cedat¹ (9). 1011 (Incovoiere sau) rupere a unor obiecte care nu rezista unei presiuni Si: cedat¹ (1011). 1213 (Imposibilitate a unei ushi de a rezista la fortzare sau) eliberare a trecerii blocate printrun obstacol Si: cedat¹ (1213).

CEDÁRE cedari s. f. Actziunea de a ceda.

CEDÁRE cedari s. f. Actziunea de a ceda shi rezultatul ei.

CEDÁRE s.f. Actziunea de a ceda shi rezultatul ei. [< ceda].

cedáre s. f. g.d. art. cedắrii; pl. cedắri

cedáre s. f. g.d. art. cedarii; pl. cedari

CEDÁRE s. renuntzare (fig.) capitulare. (O ~ deliberata.)

CEDARE s. renuntzare (fig.) capitulare. (O ~ deliberata.)