RELÍGIE religii s. f. 1. Ansamblu de idei sentimente shi actziuni impartashite de un grup shi care ofera membrilor sai un obiect de venerare un cod de comportament un cadru de referintza pentru a intra in relatzia cu grupul shi universul; confesiune credintza. ♦ Fig. Crez cult. 2. Disciplina predata in shcoala avand k scop educarea shi instruirea elevilor in spiritul religiei (1) date. Din fr. religion lat. religio onis germ. Religion.

religie sf [At: INCEPUTURI 22 / V: (inv) ~lege ~ighie ~ighion (Pl: relighioane) sn ~iune (Pl: ~iuni) / Pl: ~i / E: lat religio onis ger Religion fr religion] 1 Sistem de credintze shi practici privind sentimentul divinitatzii care i uneshte in aceeashi comunitate spirituala shi morala pe totzi cei care adera la acest sistem. 2 Totalitate a institutziilor shi organizatziilor corespunzatoare religiei (1). 3 Disciplina care se preda in shcoli avand k scop instruirea shi educarea elevilor in spiritul religiei (1) date. 4 (Fig) Cult¹ (5). 5 (Fig) Lucru sacru.

RELÍGIE religii s. f. 1. Sistem de credintze (dogme) shi de practici (rituri) privind sentimentul divinitatzii shi care i uneshte in aceeashi comunitate spirituala shi morala pe totzi cei care adera la acest sistem; totalitatea institutziilor shi organizatziilor corespunzatoare; confesiune credintza. ♦ Fig. Crez cult. 2. Disciplina predata in shcoala avand k scop educarea shi instruirea elevilor in spiritul religiei (1) date. Din fr. religion lat. religio onis germ. Religion.

RELÍGIE religii s. f. Credintza in fortze supranaturale shi adorarea lor. Voim sa vorbim de inriurirea religiei asupra artei din veacul de mijloc. GHEREA ST. CR. II 127. Religia o fraza de dinshii inventata K cu a ei putere sa va aplecen jug. EMINESCU O. I 59. ♦ Fig. Crez; cult. Tineretul... era admirator al altor religii literare shi al altor zei. SADOVEANU E. 60. O natzie fara istorie este un popor inca barbar shi vai de acel popor care shia pierdut religia suvenirilor. BALCESCU O. I 53.

RELÍGIE s.f. 1. Forma a conshtiintzei sociale constituind o reflectare imaginara a realitatzii naturale shi sociale; confesiune; credintza intro divinitate. 2. (Fig.) Crez; cult. [Gen. iei var. religiune s.f. / cf. lat. religio fr. religion it. religione].

RELÍGIE s. f. 1. forma a conshtiintzei sociale caracterizata prin credintza intro divinitate intro fiintza supranaturala creatoare shi guvernatoare a cosmosului shi prin oficierea unui cult; confesiune. 2. (fig.) crez; cult; lucru sfant. (< fr. religion lat. religio germ. Religion)

RELÍGIE ~i f. Credintza in existentza unei fortze supranaturale (care implica un ansamblu de acte rituale) shi adorarea ei. [G.D. religiei; Sil. gie] /<fr. religion lat. religio ~onis germ. Religion

*relígie f. V. religiune.

religiune sf vz religie

RELIGIÚNE s.f. v. religie.

religi(un)e f. 1. totalitatea invatzaturilor shi practicelor ce constituesc raporturile omului cu Dzeu. Religiunile cele mai raspandite sunt: Budhismul in India shi China Catolicismul in Europa shi America de S. Fetishismul la popoarele salbatice Brahmanismul in India shi China Ortodoxismul in Europa shi in America de N. Mahomedanismul in Turcia Azia de E. shi Africa de N. shi Mozaismul in toate tzarile lumii; 2. doctrina religioasa: religiune naturala principii de morala independente de orice cult particular; 3. credintza evlavie: om fara religiune; 4. sentiment de respect asemenea celui religios: religiunea mortzii.

*religiúne f. (lat. relígio ónis scrupul conshtiintza; religiune d. re shi légere a aduna a alege a citi. V. a shi culeg). Respect fatza de Dumnezeŭ credintza in Dumnezeŭ: religiunea e sentimentu dependentzeĭ omuluĭ de Dumnezeŭ. Doctrina religioasa felu de a te inchina: religiunea creshtineasca. Ob. relígie (rus. pol. religia). Principalele religiunĭ sint: budizmu (500.000.000 de oamenĭ in India shi China) catolicizmu (300.000.000 in Eŭropa shi America de Sud Centrala shi Mexic) fetishizmu (250.000.000 la salbaticĭ) ortodoxizmu (150.000.000 la Rushĭ Bulgarĭ Sirbĭ Romanĭ Grecĭ shi altziĭ) brahmanizmu (140.000.000 in India shi China) protestantizmu (120.000.000 in nordvestu Eŭropeĭ shi America de Nord) islamizmu (120.000.000 in Turcia vestu Asiiĭ shi nordu Africiĭ) shi judaizmu (12.000.000 in anu 1910 raspinditzĭ pin toata lumea).

relígie (gie) s. f. art. relígia (gia) g.d. art. relígiei; pl. relígii art. relígiile (gii)

relígie s. f. (sil. gie) art. relígia (sil. gia) g.d. art. relígiei; pl. relígii art. relígiile (sil. gii)

religie

RELÍGIE s. v. cult.

RELÍGIE s. v. crez.

RELIGIE s. (BIS.) confesiune credintza cult rit (pop.) lege. (E de ~ ortodoxa.)

religie s. v. CREZ.

RELIGIE. Subst. Religie credintza lege cult rit confesiune. Religiozitate misticism devotziune (livr.) cucernicie evlavie pietate pioshenie; habotnicie bigotism (livr.); prozelitism. Doctrina religioasa dogma dogmatica; canon. Erezie; schisma; secta. Convertire. Excomunicare abjuratzie abjurare afurisenie anatema anatemizare (rar). Religii shi sisteme religioase: Politeism; henoteism; monoteism. Animism; totemism; zoolatrie zoomorfism; idolatrie paginism paginatate paginie (inv.). Brahmanism; budism; lamaism; daoism; dravidism; druidism; hinduism; islam islamism mahomedanism mahometism (inv.); iudaism mozaism; jainism; mazdeism mitraism; shintoism; creshtinism cristianism (livr.); catolicism papism (inv.) papistashie (inv. shi reg. adesea depr.); ortodoxie ortodoxism pravoslavie (inv.) pravoslavnicie (inv.); protestantism; anglicanism; prezbiterianism; ćalvinism; luteranism; husitism. Biserica; lacash sfint; templu catedrala. Naos nava; pronaos; catapeteasma iconostas. Altar sanctuar; sacristie. Icoana iconitza (dim.). Cruce cruciulitza (dim.); crucitza (dim. rar); troitza; crucifix. Slujba (religioasa) serviciu divin (religios) sfinta slujba liturghie; utrenie; vecernie. Predica cazanie omilie; omeletica. Rugaciune ruga molitva. Spovedanie spovedire confesiune cuminecatura impartashanie euharistie grijanie (pop.). Penitentza; post postire. Carte religioasa; biblie sfinta scriptura evanghelie; cazanie; liturghie; molitvelnic; octoih; omiliar. Coran; talmud; tora. Botez creshtinare; nunta religioasa; inmormintare prohod prohodire prohodit. Sanctificare sfintzire sfintzitura (rar). Dumnezeu dumnezeire providentza pronie (inv. shi pop.) zeu divinitate idol; mucenic. Sfint sfintzishor (dim. ir.) sfintuletz (pop.). Credincios; prozelit; habotnic bigot; schismatic; sectant; politeist; monoteist; animist zoolatru idolatru pagin; budist; lamaist; hinduist; mahomedan; musulman; mozaic; creshtin; catolic papistash (inv. shi reg.; adesea depr.) papist (inv.); ortodox pravoslavnic (inv. shi pop.); protestant; reformat; anglican; prezbiterian; calvin calvinist; luteran; husit. Adj. Religios confesional; evlavios cucernic pios; habotnic bigot. Dogmatic; canonic. Sectant; schismatic. Politeist; monoteist; animist; totemic; zoolatru idolatru pagin paginesc; brahman brahmanic; budist; lamaist; hinduist; islamic mahomedan musulman; mozaic; shintoist; creshtin creshtinesc; catolic papist (inv.) papistash (inv. shi reg.; adesea depr.); protestant reformat; anglican; prezbiterian; calvin calvinesc calvinist; luteran; husit. Sfint sacru sacrosanct (livr.); dumnezeiesc providentzial. Vb. A crede. A (se) converti; a (se) pagini; a (se) creshtina a (se) boteza; a (se) catoliciza a (se) papistashi (inv. shi reg.); a (se) calviniza. A merge la biserica; a se inchina a se ruga; a(shi) face cruce a face matanii a matani (reg.). A predica a tzine o predica. A excomunica a anatemiza a afurisi a abjura. A (se) cumineca a (se) impartashi a (se) spovedi a (se) griji (pop.). A oficia o slujba a sluji; a boteza a creshtina; a cununa; a inmorminta a prohodi. A sfintzi; a sanctifica a diviniza. V. ashezamint de cult carte calugar cler.

RELÍGIE (< lar. fr. germ.) s. f. Ansamblu de idei sentimente shi actziuni impartashite de un grup shi care ofera membrilor sai un obiect de venerare un cod de comportament un cadru de referintza pentru a intra in relatzie cu grupul shi universul. De obicei r. distinge intre real shi supranatural vizeaza ceva ce transcende cunoscutul sau naturalul este o recunoashtere a misteriosului shi a supranaturalului; r. include un concept sau o divinitate care implica omul intro experientza dincolo de nevoile lui personale sau sociale imediate recunoscuta k „sacra” sau „sfanta”. R. revelata = r. al carei corp de cunoshtintze este de natura revelata: iudaism (Dumnezeu a revelat poruncile lui Moise); creshtinism (Hristos Fiul lui Dumnezeu a revelat Cuvantul Tatalui); islam (arhanghelul Gabriel a revelat lui Mahomed vointza lui Dumnezeu). R. culturala = stadiu superior al religiozitatzii corespunzand unei culturi shi organizari socialpolitice avansate. R. universala = r. care depasheshte granitzele unui popor cu mesaj universal (budismul creshtinismul islamul). ♦ Fig. Crez cult.