CREZ crezuri s. n. 1. Totalitatea principiilor sau convingerilor cuiva conceptzia despre viatza a cuiva. 2. Marturisirea credintzei fatza de Tatal Fiul shi Duhul Sfant la creshtini folosit k simbol al credintzei comune sau k formula de botez. Din crede (derivat regresiv).

crez sn [At: (a. 1675) GCR I 220/12 / Pl: ~uri / E: pzi p. 1 inv de la crede] 1 Marturisire de credintza a dogmei creshtine (stabilita la Niceea). 2 (Pgn) Totalitatea principiilor ideilor shi convingerilor cuiva.

CREZ crezuri s. n. 1. Totalitatea principiilor sau convingerilor cuiva conceptzia despre viatza a cuiva. 2. Ansamblu de invatzaturi sau dogme fundamentale de credintza folosit k simbol al credintzei comune sau k formula de botez. Din crede (derivat regresiv).

CREZ s. n. 1. Totalitatea principiilor convingerilor cuiva conceptzia despre viatza a cuiva. Cu crezul cen inimi ne cinta Front roshu al muncii teavinta. TOMA C. V. 460. 2. Expunere succinta a dogmelor fundamentale ale religiei creshtine; simbolul credintzei.

CREZ n. 1) Totalitate a principiilor care se intemeiaza opiniile sau ideile cuiva; convingere. 2) Expunere concisa a principiilor fundamentale ale religiei creshtine; simbolul credintzei creshtine; credo. /v. a crede

crez n. 1. simbolul credintzei care incepe cu vorba crez; 2. fig. ceea ce se iea drept regula opiniunilor sale: crezul politic.

crez n. pl. urĭ (d. crez cred). Credo declaratziunea religioasa numita shi „simbolu credintzeĭ” (Cred intr’un Dumnezeŭ sh. a.). Fig. Principiŭ regula de vĭatza: crezu meu e munca.

crez s. n. pl. crézuri

crez s. n. pl. crézuri

CREZ s. 1. (fig.) cult religie. (Care este ~ul lui in viatza?) 2. (BIS.; art.) simbolul credintzei (livr.) credo (inv.) credintza.

CREZ s. 1. (fig.) cult religie. (Care este ~ lui in viatza?) 2. (BIS.; art.) simbolul credintzei (livr.) credo (inv.) credintza.