reductzie sf [At: CR (1846) 22/28 / V: ~iune / Pl: ~i / E: fr réduction] 1 Reducere (2). 2 Reproducere obtzinuta prin micshorarea la scara a dimensiunilor unui obiect. 3 Adaptare pentru pian a unei lucrari simfonice sau de opera. 4 (Mat) Reducere (7). 5 (Inv) Impartzire. 6 (Med) Reducere (15). 7 (Teh; ccr) Piesa de legatura filetata sau nefiletata prin intermediul careia se realizeaza o asamblare demontabila intre doua piese tubulare sau de alt fel cu sectziuni sau cu dimensiuni diferite. 8 (Jur; if reductziune) Restrangere prin hotarare judecatoreasca dupa moartea unei persoane a libertatzilor facute de ea prin incalcarea drepturilor unor moshtenitori.

REDÚCTZIE reductzii s. f. Faptul de a reduce; reducere. Maiorescu... a voit sa spuna k pentru Eminescu k individualitate exceptzionala reductzia mijloacelor materiale era convenabila. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 111 5/2. ♦ (Concretizat in forma reductziune) Copie in mic a unui lucru. Pompa de la curtea domnului era reductziunea celei de la TZarigrad. MACEDONSKI O. IV 117. ♦ (Tehn.) Piesa de legatura intre doua piese tubulare cu diametre diferite. Varianta: reductziúne s. f.

REDÚCTZIE s.f. 1. Faptul de a reduce. ♦ (Concr.) Copie in mic a unui obiect. ♦ Transpunerea partiturii unei opere sau a unei simfonii pentru pian. ♦ Piesa care permite racordarea tuburilor sau a tzevilor de diametre diferite. 2. Operatzia de punere la loc a unui os luxat sau a unui organ deplasat. 3. Reducere la jumatate a numarului cromozomilor unei celule care preceda formarea celulelor reproductive. [Gen. iei var. reductziune s.f. / cf. fr. réduction].

REDÚCTZIE s. f. 1. faptul de a reduce. ◊ copie in mic a unui obiect. 2. transpunere a unei partituri pentru orchestra pentru voci sau pentru un instrument (pian). 3. piesa care permite racordarea tuburilor sau a tzevilor de diametre diferite. 4. operatzia de punere la loc a unui os luxat sau a unui organ deplasat. 5. reducere la jumatate a numarului de cromozomi in cursul meiozei sau mitozei. 6. (log.) procedeu de a concluziona cu ajutorul caruia se scot unele premise din care se poate deduce un anumit adevar. (< fr. réduction lat. reductio)

REDÚCTZIE ~i f. 1) v. A REDUCE. 2) Copie in dimensiuni scazute a unui obiect. 3) Piesa folosita pentru racordarea unor tuburi sau a unor tzevi cu diametre diferite. [G.D. reductziei] /<fr. réduction

reductziune sf vz reductzie

REDUCTZIÚNE s.f. 1. V. reductzie. 2. (Jur.) Restrangere prin hotarare judecatoreasca dupa moartea unei persoane a libertatzilor (donatzii legate) facute de ea cu incalcarea drepturilor moshtenitorilor rezervatari. [Cf. fr. réduction].

REDUCTZIÚNE s. f. (jur.) restrangere prin hotarare judecatoreasca dupa moartea unei persoane a liberalitatzilor (donatzii legate) facute de ea prin incalcarea drepturilor unor moshtenitori. (< fr. réduction)

reductzi(un)e f. actziunea de a reduce shi rezultatul ei.

*reductziúne f. (lat. reductio ónis. V. deductziúne). Actziunea de a reduce: reductziunea Daciiĭ in provincie romana. Lucru redus: acest desemn e o reductziune. Ob. redúcere.

redúctzie (copie piesa) (tzie) s. f. art. redúctzia (tzia) g.d. art. redúctziei; pl. redúctzii art. redúctziile (tzii)

redúctzie (tehn.) s. f. (sil. tzie) art. redúctzia (sil. tzia) g.d. art. redúctziei; pl. redúctzii art. redúctziile (sil. tzii)

reductzie

reductziúne (hotarare judecatoreasca) (tziu) s. f. g.d. art. reductziúnii

reductziúne (jur.) s. f. (sil. tziu) g.d. art. reductziúnii

REDÚCTZIE s. 1. v. reducere. 2. v. simplificare.

REDUCTZIE s. 1. (MED.) reducere. (~ a unui os luxat.) 2. (MAT.) reducere simplificare (inv.) simplicatzie. (~ a unei fractzii.)

reductzie pentru pian transcrierea (2) unei lucrari muzicale conceputa pentru un asamblu* mare (opera* oratoriu* simfonie* etc.) ce pastreaza cat mai fidel laturile esentziale ale respectivei compozitzii astfel incat sa poata fi executata la pian* (uneori pana la 4 maini). R. serveshte de cele mai multe ori la punerea in studiu a unei lucrari ce implica un ansamblu vocal (cor* solishti*) inaintea repetitziei cu orch. Uneori r. se poate realiza direct prin citirea simplificata la pian a lucrarii.

REDUCTZIÚNE (< fr.) s. f. (Dr.) Restrangere prin hotarare judecatoreasca dupa moartea unei persoane a liberalitatzilor (donatzii legate) facute de ea cu incalcarea drepturilor moshtenitorilor rezervatari in limitele cotitatzii disponibile in care dispune de averea vsa cu titlu gratuit.