REDÚCTZIE reductzii s. f. Faptul de a reduce; reducere. Maiorescu... a voit sa spuna k pentru Eminescu k individualitate exceptzionala reductzia mijloacelor materiale era convenabila. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 111 5/2. ♦ (Concretizat in forma reductziune) Copie in mic a unui lucru. Pompa de la curtea domnului era reductziunea celei de la TZarigrad. MACEDONSKI O. IV 117. ♦ (Tehn.) Piesa de legatura intre doua piese tubulare cu diametre diferite. Varianta: reductziúne s. f.