REDÚCTZIE s.f. 1. Faptul de a reduce. ♦ (Concr.) Copie in mic a unui obiect. ♦ Transpunerea partiturii unei opere sau a unei simfonii pentru pian. ♦ Piesa care permite racordarea tuburilor sau a tzevilor de diametre diferite. 2. Operatzia de punere la loc a unui os luxat sau a unui organ deplasat. 3. Reducere la jumatate a numarului cromozomilor unei celule care preceda formarea celulelor reproductive. [Gen. iei var. reductziune s.f. / cf. fr. réduction].