REDÁ redáu vb. I. Tranz. 1. A da din nou cuiva un lucru o situatzie etc.; a restitui. 2. Fig. A descrie a exprima ceva prin viu grai prin scris sau prin diverse mijloace artistice; a reproduce. Pref. re + da (dupa fr. redonner).

reda vt [At: STAMATI D. / Pzi: ~u / E: re¹ + da dupa fr redonner] 1 A da din nou Si: a restitui. 2 (Fig) A exprima ceva prin viu grai prin scris sau prin diverse mijloace artistice Si: a reproduce (2).

REDÁ redáu vb. I. Tranz. 1. A da din nou cuiva un lucru o situatzie etc.; a restitui. 2. Fig. A descrie a exprima ceva prin viu grai prin scris sau prin diverse mijloace artistice; a reproduce. Re¹ + da (dupa fr. redonner).

REDÁ redáu vb. I. Tranz. 1. A da din nou (cuiva) un lucru o situatzie etc. care lea mai avut; a restitui. Voi reda bietei Olimpia libertatea ei. CALINESCU E. O. I 99. Redami comoara unei clipe Cu ani de parere de rau. EMINESCU O. I 212. De picioarel descurcatzi De miini il dezlegatzi Puterea sa io redatzi. TEODORESCU P. P. 383. 2. Fig. A exprima (un fapt un sentiment etc.) prin viu grai prin scris sau prin mijloace artistice; a reproduce. Poetzii au reushit sa redea sentimentele cele mai scumpe poporului. BENIUC P. 84.

REDÁ redáu vb. I. Tranz. A da² din nou cuiva un lucru o situatzie etc.; a restitui. 2. Fig. A descrie a exprima ceva prin viu grai prin scris sau prin diverse mijloace artistice; a reproduce. Din re + da (dupa fr. redonner).

REDÁ vb. I. tr. 1. A da din nou cuiva un lucru o situatzie; a restitui. 2. (Fig.) A reprezenta a exprima a reproduce. [P.i. redáu. [< re + da dupa fr. redonner].

REDÁ vb. tr. 1. a da din nou cuiva un lucru o situatzie etc.; a restitui. 2. (fig.) a exprima ceva prin diverse mijloace artistice a descrie; a reproduce. (dupa fr. redonner)

A REDÁ redáu tranz. 1) (un obiect oarecare) A da din nou; a restitui; a inapoia; a intoarce. 2) fig. (ganduri sentimente etc.) A prezenta prin cuvinte sau prin alt mijloc (artistic); a zugravi; a exprima; a reflecta. Cartea reda zbuciumul autorului. /re + a da

redà v. 1. a da iar; 2. a reproduce: aceasta copie reda bine originalul; 3. a traduce: a reda o cugetare intr’un mod literar.

*redáŭ a dá v. tr. (re shi daŭ dupa fr. rendre shi redonner. Se conj. k daŭ). Daŭ inapoĭ daŭ ĭar: odihna ĭa redat sanatatea. Reproduc exprim: aceasta copie reda exact originalu. Traduc: aceasta ideĭe e redata exact in text.

!redá¹ (a ~) (a da din nou) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. redáu 1 pl. redắm 2 pl. redátzi imperf. 3 sg. redadeá m.m.c.p. 1 sg. redadúsem 1 pl. redadúseram; conj. prez. 3 sa redeá; imper. neg. 2 sg. nu redá

redá² (a ~) (a descrie) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. redáu 1 pl. redắm 2 pl. redátzi imperf. 3 sg. redá m.m.c.p. 1 sg. redásem 1 pl. redáseram; conj. prez. 3 sa redeá; imper. neg. 2 sg. nu redá

redá vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. redáu imperf. 3 sg. redá; conj. prez. 3 sg. shi pl. redeá

REDÁ vb. 1. v. inapoia. 2. v. reproduce. 3. v. reprezenta. 4. v. descrie. 5. a exprima a infatzisha a reprezenta (fig.) a traduce. (Cartea ~ zbuciumul autorului.)

REDA vb. 1. a inapoia a restitui (rar) a retrimite (pop.) a intoarce (inv.) a remite. (A ~ cuiva bunurile luate.) 2. a cita a reproduce. (Ii ~ intocmai vorbele.) 3. a arata a infatzisha a reprezenta. (Ce ~ acest tablou?) 4. a descrie a expune a infatzisha a prezenta a zugravi (inv.) a depinge a prescrie a scrie a zografisi (fig.) a picta. (A ~ intro nuvela viatza de la tzara.) 5. a exprima a infatzisha a reprezenta (fig.) a traduce. (Cartea ~ zbuciumul autorului.)