79 de definitzii pentru razboi (conflict)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RAZBÓI1 razboaie s. n. Conflict armat (de durata) intre doua sau mai multe state natziuni grupuri umane pentru realizarea unor interese economice shi politice; razbel. Razboi civil = lupta armata dusa in scopul cuceririi puterii suprematziei politice intrun stat. Razboi mondial = lupta armata la care participa direct sau indirect numeroase state ale lumii. Razboi rece = stare de incordare de tensiune in relatziile dintre unele state (in special dintre SUA shi URSS dupa 1950). Razboi psihologic = stare de tensiune de hartzuiala nervoasa psihica initziata shi intretzinuta cu scopul de a zdruncina moralul fortzelor adverse shi de a demoraliza populatzia. Razboi total = lupta armata in care statul agresor foloseshte toate mijloacele de distrugere nu numai impotriva fortzelor armate ci shi impotriva intregii populatzii. Stare de razboi = beligerantza. ♦ Fig. Cearta; neintzelegere vrajba galceava. Din sl. razboj „ucidere jaf”.

razboi1 sn [At: COD. VOR. 126/5 / S shi: rasboiu res~ / Pl: ~oaie (inv) ure / E: vsl развой „ucidere jaf'] 1 (Adesea in legatura cu verbele ”a face„ ”a da„ ”a bate") Conflict armat de durata intre grupuri clase sociale sau mai ales intre state pentru realizarea unor interese economice shi politice Si: (ivp) razbel (inv) oaste1 oshtenie oshtenire oshtit1 (irg) rautate (23) (nob) razbeala (3). 2 (Is) ~ civil Lupta armata intre doua sau mai multe grupari politice de orientari diferite din interiorul unui stat in vederea schimbarii ordinii politice sau pentru mentzinerea celei existente. 3 (is) ~ rece Stare de tensiune in relatziile internatzionale provocata de politica de ostilitate a unor state fatza de altele care nu ia totushi forma unui conflict armat. 4 (Is) ~ psihologic Stare de tensiune shi hartzuiala nervoasa initziata shi intretzinuta cu scopul de a zdruncina moralul fortzelor adverse shi de a demoraliza populatzia. 5 (Is) Stare de ~ Beligerantza. 6 (Inv) Tactica de lupta. 7 (Irg) Lupta. 8 (Irg) Batalie (1). 9 (Inv; ie) A face (sau a sta cu) ~ asupra cuiva A se lua la lupta. 10 (Inv; iae) A ataca pe cineva. 11 (Fig) Ciocnire intre doua fortze care actzioneaza in sens contrar Si: conflict (5) lupta. 12 (Inv) Neintzelegere. 13 (Inv) Ura. 14 (Inv) Manie. 15 (Inv) Prigonire.

RAZBÓI1 razboaie s. n. Conflict armat (de durata) intre doua sau mai multe grupuri categorii sociale sau state pentru realizarea unor interese economice shi politice; razbel. Razboi civil = lupta armata intre doua sau mai multe grupari politice de orientari diferite din interiorul unui stat in vederea schimbarii ordinii politice shi de stat sau pentru mentzinerea celei existente. Razboi rece = stare de incordare de tensiune in relatziile internatzionale provocata de politica de ostilitate a unor state fatza de altele care nu ia totushi forma unui conflict armat. Razboi psihologic = stare de tensiune de hartzuiala nervoasa psihica initziata shi intretzinuta cu scopul de a zdruncina moralul fortzelor adverse shi de a demoraliza populatzia. Stare de razboi = beligerantza. ♦ Fig. Cearta; neintzelegere vrajba galceava. Din sl. razboj „ucidere jaf”.

RAZBÓI1 razboaie s. n. Conflict armat de lunga durata intre doua sau mai multe state. A declara razboi. A purta razboi. A duce razboi.Orice act orice vorba orice lucru carei amintesc razboiul il zdruncina complet. SAHIA N. 25. Cetzi lipseshte marieitale? Nai cu nime razboi; tzara este linishtita shi supusa. NEGRUZZI S. I 146. Caci razboiul e bici groaznic care moartea il iubeshte SHi ai lui singeratzi dafini natziile i platesc. ALEXANDRESCU P. 132. Dupa razboi multzi voinici (sau viteji) sarata se zice despre cei care se arata curajoshi dupa ce a trecut primejdia. La placinte inainte la razboi inapoi se zice despre cei mincacioshi dar leneshi la treaba precum shi despre cei care fug de primejdii de greutatzi dar se imbulzesc la beneficii. ◊ Fig. Purta el demult un razboi ascuns in contra drumului de fier. SP. POPESCU M. G. 27. ◊ Razboi civil v. civil. Razboi mondial = razboi la care iau parte marile puteri ale lumii. Razboiul mondial a fost o crima impotriva umanitatzii. BOGZA A. I. 571. Razboi rece v. rece. (Ieshit din uz) SHcoala de razboi = academie militara. ◊ Expr. A fi pe picior de razboi v. picior. A pune pe picior de razboi v. picior. A intra in razboi v. intra (I 6). (Invechit) A bate razboi v. bate (II 1). ♦ Fig. Cearta; neintzelegere. E veshnic in razboi cu vecinii.

RAZBÓI1 ~oáie n. 1) Conflict armat intre doua sau mai multe state grupuri sociale etc. ~ mondial. ~ colonial.~ de eliberare natzionala lupta armata a popoarelor impotriva cotropitorilor straini in vederea cuceririi independentzei shi apararii suveranitatzii statului. ~ rece stare de tensiune in relatziile internatzionale caracterizata prin mentzinerea unei incordari permanente intre statele cu oranduiri sociale diferite. 2) fig. Schimb de vorbe rastite adesea ofensatoare; sfada; cearta. /<sl. razboj

1) razboí n. pl. oaĭe (vsl. razboĭ tilharie ucidere d. boĭ flagel lupta care vine d. biti a bate a lovi de unde vine shi rom. iz shi razbesc; bg. razbóĭ stativa; sirb. rázboj 1. tilharie 2. loc de lupta 3. stativa mashina de tzesut. V. razboĭ 2 na shi priboĭ). SHir de lupte cu armele intre popoare saŭ partide: lupta de la Grivitza in razboĭu de la 1877. Arta razboĭuluĭ: a studia razboĭu. A face razboĭ cuĭva saŭ a duce razboĭ cu cineva (saŭ: contra cuĭva) al combate al urmari cu razboĭ. Oamenĭ de razboĭ militarĭ. Razboĭ sfint razboĭ contra paginilor cruciata. Onorurile razboĭuluĭ conditziunĭ onorabile acordate uneĭ garnizoane asediate permitzinduĭ sa ĭasa cu arme shi bagaje. Nume de razboĭ nume fals uzitat in anumite imprejurarĭ k sa nu fiĭ recunoscut. Fulger de razboĭ general foarte priceput. Fals rezbél (care dupa uniĭ ignorantzĭ ar veni d. lat. res lucru shi bellum razboĭ!).

CASUS BELLI s.n. Orice actziune politica sau militara care poate duce la declansharea unui razboi. [< lat. casus belli caz de razboi].

CÁSUS BÉLLI s. n. inv. 1. orice actziune politica sau militara care poate duce la declansharea unui razboi. 2. pretext prin care se justifica un conflict. (< lat. casus belli caz de razboi)

inforazbói s. n.Inforazboiul (engl. infowar; fr. infoguerre) sau razboiul informatzional va constitui potrivit unor recente documente ultrasecrete ale Pentagonului conceptul shi doctrina dominanta a secolului urmator.” R.l. 4 V 96 p. 8 (calc dupa engl. fr.)

casusbelli n. orice motiv care pune un Stat in necesitate de a recurge la arme.

Lamiac (Rasboiul) a. rasboiu ce Atenienii declarara Lacedemonienilor dupa moartea lui Alexandru shi care incepu cu asediul Lamiei (323 a. Cr.).

rasboiu n. 1. lupta cu armele intre doua natziuni: rasboaiele defensive sunt singurele drepte; 2. arta militara: Napoleon avea geniul rasboiului; 3. se zice de animale cari ataca pe altele; 4. fig. lupta in genere: a face rasboiu vitziilor. [Slav. RAZBOĬ talharie omor: sensul vorbei a fost romaneshte innobilit]. V. Rasboiu (Nume proprii).

rasboiu n. 1. unealta de lemn cu care se tzese panza; 2. carul joagarului calul sau calusheii morii de vant; 3. puntea ferestraului. [Vorba identica cu cea precedenta (serb. RAZBOI); stativele reproduc sgomotul unei batalii (cf. fr. métier battant stative)].

Rasboiu n. Rasboaiele cele mai vestite au fost: a) in antichitate Rasboaiele Medice shi Punice (v. aceste nume); in evulmediu Rasboaiele religioase v. Cruciatele; Rasboiul de o Suta de ani; intre Frantza shi Anglia (13361453); in timpurile moderne Rasboaiele de religiune intre protestantzii shi catolicii francezi (15621598); Rasboiul de Treizeci de ani lupta protestantzilor in contra imparatului catolic terminat prin tractatul din Westfalia (16181648); Rasboiul succesiunii Spaniei sustzinut de Frantza shi Spania in contra celorlalte Puteri europene (17011713); Rasboiul succesiunii Austriei sustzinut de Maria Terezia sprijinita de Frantza in contra lui Frideric II (17411748); Rasboiul de SHapte ani intre Frantza shi Austria in contra Angliei shi Prusiei (17561763); b) in epoca contemporana: Rasboiul Crimeii in care Rusia sustzinu lupta in contra puterilor reunite ale Turciei Frantzei Angliei shi Piemontului shi care se termina cu Congresul din Paris (18541856); Rasboiul francogerman care se incheia cu plata din partea Frantzei a 5 miliarde de franci shi cedarea provinciilor Alsacia shi Lorena (1870); Rasboiul rusoromanoturc terminat cu Congresul din Berlin shi cu independentza Romaniei (18771878): Rasboiul rusojaponez terminat cu victoria Japonezilor (1905); Rasboiul turcoitalian din 1911 se termina cu cashtigarea Tripolitaniei (devenita colonie italiana); Rasboiul turcobalcanic din 1912 dezastros pentru Turcia care pierdu toate posesiunile sale europene (in afara de Constantinopole shi Adrianopole); Rasboiul Aliatzilor balcanici (Bulgari Sarbi Greci Muntenegreni) in contra Turciei dela 9 Oct. 1912 pana la 16 Dec. 1912 fu incheiat prin Conferintza dela Londra prin care Turcia ceda Bulgariei Tracia (reluata apoi in parte de Turcia); Rasboiul sarbogrec in contra Bulgarilor in 1913 din cauza tendentzelor de suprematzie ale acestora fu terminat multzumita intervenirii decizive a Romaniei prin pacea incheiata Ia Bucureshti (10 Aug. 1913).

Rasboiu Austroroman pentru intregirea neamului (Aug. 1916 Aprilie 1918) s’a deschis la 14/27 Aug. 1916 prin declararea de rasboiu catre Austria de Romania. Urmatoarele faze rezuma alternativele acestor lupte eroice: 1) Ofensiva (15 Aug.15 Septz. 1916). Armatele romane trec frontiera shi ocupa Brashovul shi valea superioara a Oltului cu toate inaltzimile strategice. GermanoBulgarii cu fortze superioare; ataca Turtucaia (17 Aug.) shi inainteaza in interiorul Dobrogei pe cand AustroUngarii ataca in Transilvania (1316 Sept.). Armata romana se incearca a trece Dunarea (13 Sept.). 2) Defensiva (10 Sept.5 Nov.). Dupa numeroase invingeri (Oituz Uz Olt Bran Predeal) se repurta victoria dela Jiu (14 Oct.). Pierderea liniei CernavodaConstantza. 3) Retragerea (5 Noemv.20 Dec.). Dupa bataliile date la T.Jiu Carbuneshti Filiashi armata romana parasind Oltenia se retrage pe stanga Oltului. Cavaleria dushmana trece Oltul pe la Draganeshti iar GermanoBulgarii trec Dunarea. Batalia dela Argesh. Dupa numeroase lupte (Piteshti Titu Ploeshti Mizil Buzau) oshtirea noastra e nevoita a se retrage in Moldova. 4) Refacerea (15 Ian.Iunie 1917). Reorganizarea armatei shi pregatireai pentru desrobirea tzarii shi a neamului. Familia regala contribue la ridicarea moralului shi la insanatoshire. Noua armata reia ofensiva. Victoria dela Marasheshti la Nord de Focshani (25 Iulie1 Sept.) fu cea mai insemnata infrangere ce au suferito Germanii in Orientul Europei. Victoria finala. V. Romania Mare.

Rasboiul grecoturc declarat la 1921 se incepu cu un shir de succese ale oshtirii greceshti asupra armatei turceshti demoralizate. Cand aceasta fu reorganizata in 1922 Turcii alungara din toate partzile Aziei Mici pe Greci shi rasboiul se termina cu dezastrul lamentabil al Grecilor. El avu de urmare ruina prosperitatzii economice a Greciei shi micshorareai teritoriala prin retrocedarea Traciei orientale Turcilor; V. mai la vale Tractatul din Lausanne.

Rasboiul mondial (19141918) se deschise printr’un ultimatum adresat de AustroUngaria Serbiei (28 Iulie 1914). Cu toate k Serbia accepta conditziilei umilitoare totushi Germania aliata Austriei declara rasboiu Rusiei (1 Aug. 1914) shi Frantzei (3 Aug.). Armatele germane invadara apoi Belgia pustiind tzara shi incendiand orashele (Louvain). Anglia mai intai apoi Italia shi Romania la urma America venira in ajutorul Frantzei. Dupa numeroase lupte de aproape 3 ani (in transheele din Nordul Frantzei) Germanii amenintzatzi de infrangere shi de invaziune acceptara (18 Nov. 1918) conditziile Aliatzilor shi anume: retrocedarea AlzacieiLorene dezarmarea pierderea coloniilor plata unei indemnizari repararea departamentelor devastate shi ocuparea de Francezi (in timp de 15 ani) a malului stang al Rinului. Rasboiul mondial a fost unul din cele mai sangeroase. El a cauzat moartea sau mutilarea a 14 milioane de soldatzi shi a reclamat cheltuieli extraordinare (peste 1500 de miliarde) avand drept urmare dupa armistitziu o criza economica nemaipomenita. In cursul acestui rasboiu Nemtzii au reimprospatat procederile din timpurile cele mai barbare: tarirea locuitorilor civili in captivitate calcarea continua a dreptului gintzilor prin atacuri aeriene shi submarine prin incendiarea shi devastarea totala a departamentelor prospere din Nordul Frantzei.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

razbói (conflict armat unealta) s. n. pl. razboáie

!Razboiul celor Doua Roze s. propriu n. art.

!Razboiul de 30 de Ani s. propriu n. art.

!Razboiul de Secesiune (desp. siu) s. propriu n. art.

+Razboiul Rece s. propriu n. art.

*Razbói Mondiál (Prímul/al Dóilea ~) (dial) s. propriu n.

!razbóifúlger s. n. pl. razboáiefúlger

*Razbóiul celor Dóua Róze s. propriu n.

*Razbóiul de 30 de Ani s. propriu n.

*Razbóiul de Secesiúne (siu) s. propriu n.

razboiu (lupta; unealta de tzesut) boaie.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RAZBÓI s. (MIL.) 1. conflict (inv. shi pop.) bataie razbel (reg.) bozgun (inv.) hartza oaste oshtenie oshtenire oshtire oshtit. (Sa iscat un ~.) 2. (inv.) nepace. (Stare de ~.)

RAZBÓI s. v. batalie car chinga gherghef incaierare infruntare jug lupta punte.

RAZBOI s. (MIL.) 1. conflict (inv. shi pop.) bataie razbel (reg.) bozgun (inv.) hartza oaste oshtenie oshtenire oshtire oshtit. (Sa iscat un ~.) 2. (inv.) nepace. (Stare de ~.)

razboi s. v. BATALIE. CAR. CHINGA. GHERGHEF. INCAIERARE. INFRUNTARE. JUG. LUPTA. PUNTE.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

RAZBOI. Subst. Razboi razbel (inv.) oaste (inv.) conflagratzie. Beligerantza stare de razboi. Razboi mondial; razboi civil razboi de secesiune; razboi pentru apararea patriei; razboi de partizani gherila; razboi drept razboi de eliberare; razboi de independentza (de neatirnare); razboi nedrept; razboi de cucerire; razboi colonial; razboi chimic; razboi bacteriologic; razboi atomic. Razboi rece. Macel (fig.) masacru carnaj (frantzuzism). Conflict militar (armat) confruntare de fortze ostilitatzi. Agresiune invazie interventzie militara. Campanie militara expeditzie militara; cruciada. Operatzii militare incursiune raid. Lupta luptare batalie bataie (inv.) ciocnire (fig.) razboire. Ofensiva atac; aparare rezistentza; retragere defensiva. Stare de razboi; declaratzie de razboi. Ocupatzie. Capturare. Capitulare; armistitziu; tratat de pace. Militarism. Tactica. Strategie. Militar luptator soldat razboinic combatant beligerant; agresor; invadator cotropitor cuceritor; militarist. Adj. De razboi de lupta; beligerant conflagrant; razboinic razboinicesc (inv.) razboitor (inv.) razbelnic (inv.) belicos (livr.) belicist (rar); agresiv revanshard militarist. Vb. A (se) razboi a duce (a purta) razboi a se bate in razboi a fi pe picior de razboi; a se bate a se lupta a (se) oshti (inv. shi pop.) a ostashi (inv.) voinici (inv.). A declara razboi a declansha un razboi a dezlantzui un razboi a aprinde butoiul cu pulbere a se pune pe picior de razboi a intra in razboi a intra in lupta a incepe razboiul a chema sub arme (sub drapel) a ridica (a lua) armele a scoate sabia din teaca a dezgropa securea de razboi. V. aparare armata arma atac ostash.

RAZBOI AERIAN teorie de purtare a razboiului in care fortzele aeriene ar constitui principalul mijloc pentru obtzinerea succesului care a stat la baza constituirii aviatziei strategice shi a operatziunilor aeriene strategice fiind inlocuita de conceptzia ripostei flexibile.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

razbói razboaie s. n. Conflict armat intre doua doua sau mai multe grupuri de oameni sau de state. ◊ Razboi ceresc = ciclu de mituri care descriu starile conflictuale violente dintre divinitatzile binelui shi ale raului (titanomahie Harmagheddon razboiul lui Rama batalia finala dintre Ormuz shi Ahriman) care se termina de obicei cu victoria fortzelor binelui dar cu consecintze cosmice catastrofale. ◊ Razboi sfant = una dintre categoriile de fapte obligatorii ale oamenilor care potrivit unor legislatori islamici ar face parte din SHaria. ♦ Fig. Cearta; neintzelegere vrajba. Din sl. razboj.

RAZBÓI1 (< sl.) s. n. 1. Fenomen socialistoric complex constand in lupta armata intre diferite grupuri clase sociale shi state pentru realizarea unor interese sociale economice shi politice; reprezinta continuarea cu mijloace violente a politicii statului shi claselor respective de obicei pentru controlarea unor teritorii. ◊ R. civil = lupta armata in interiorul unui stat intre diverse grupari (politice militare) categorii sociale etc. in vederea schimbarii ordinii politice shi de stat sau pentru mentzinerea celei existente. ◊ R. de eliberare natzionala = lupta armata dusa de fortzele patriotice natzionale pentru eliberarea tzarii de sub dominatzia straina. ◊ R. de partizani = lupta dusa de detashamente armate in spatele frontului armatei dushmane; forma a razboiului popular impotriva unui regim politic shi a armatelor sale oficiale. V. gherila.R. mondial = lupta armata la care participa direct sau indirect majoritatea statelor lumii. ◊ R. tzaranesc = forma a luptei tzaranimii impotriva exploatarii feudale care prin amploare shi desfashurare depasheshte rascoala tzaraneasca. ◊ R. rece = stare de incordare de tensiune in relatziile internatzionale creata dupa al Doilea Razboi Mondial k urmare a conflictului dintre cele doua sisteme capitalist shi comunist care insa nu a luat forma unui conflict armat; a luat sfarshit in 1989 prin prabushirea sistemului comunist urmat de dezmembrarea U.R.S.S. ◊ R. psihologic v. psihologic.R. total = lupta armata in care statul agresor foloseshte toate mijloacele de distrugere nu numai impotriva fortzelor armate ci shi impotriva intregii populatzii. ◊ Stare de razboi = beligerantza. 2. Fig. Neintzelegere cearta galceava.

À LA GUERRE COMME À LA GUERRE (fr.) la razboi k la razboi A te conforma unor conditzii impuse sau unor situatzii dificile in care ai ajuns fara voia ta.

ALL PROGRESS MEANS WAR WITH SOCIETY (engl.) orice progres inseamna razboi cu societatea G.B. Shaw „Getting married” 559.

BELLA MATRIBUS DETESTATA (lat.) razboaiele (sunt) urate de mame Horatziu „Ode” I 1 2425.

BELLUM OMNIUM CONTRA OMNES (lat.) razboiul tuturor contra tuturor Hobbes „Leviathan” I 4. In conceptzia autorului stare caracteristica omenirii pe treptele primitive.

CASUS BELLI (lat.) caz de razboi Fapt care poate constitui un motiv de razboi intre doua state. In sens ironic motiv de conflict intre doua persoane.

GUERRE À OUTRANCE (fr.) razboi pana la capat Actziune distructiva tenace perseverenta shi necrutzatoare.

GUERRE AUX CHATEAUX PAIX AUX CHAUMIÈRES (fr.) razboi castelelor pace bordeielor Cuvinte propuse de moralistul Nicolas Chamfort k deviza a armatelor revolutzionare franceze.

IBIS REDIBIS NUNQUAM IN BELLO PERIBIS (lat.) te vei duce te vei intoarce niciodata nu vei pieri in razboi Exemplu tipic de oracol ambiguu unde sensul depinde de intonatzie respectiv de punctuatzie: „te vei duce te vei intoarce niciodata (nu) vei pieri in razboi” sau „te vei duce te vei intoarce niciodata (nu) vei pieri in razboi”.

INTER ARMA SILENT LEGES (lat.) pe timp de razboi legile tac Cicero „Pro Milone” IV 10. Mai cunoscuta varianta: „Inter arma silent musae” („Pe timp de razboi muzele tac”). Vremurile tulburi nu sunt prielnice echitatzii shi dezvoltarii artelor shi shtiintzei.

MISERAM PACEM VEL BELLO BENE MUTARI (lat.) chiar shi razboiul e preferabil unei paci mizerabile Tacit „Annales” III 44.

RAZBOAIE DE SUCCESIUNE denumire a razboaielor purtate intre diferitele case domnitoare pentru succesiunea la tronurile ramase vacante k urmare a lipsei urmashilor directzi. Cele mai cunoscute sunt: Razboiul pentru Succesiunea la Tronul Spaniei (17111714) provocat in urma mortzii regelui Spaniei Carol al IIlea de pretentziile lui Ludovic al XIVlea regele Frantzei la moshtenirea spaniola. Purtat intre Frantza shi Spania pe de o parte shi Habsburgi Anglia Olanda Portugalia Danemarca Savoia shi Prusia pe de alta parte. Incheiat prin tratatele de pace de la Utrech shi Rastatt.Razboiul pentru Succesiunea la Tronul Austriei (17401748) intre Prusia Frantza Spania Bavaria Saxonia (din 1742 alaturi de Austria) Olanda shi Rusia pe de alta parte. Incheiat prin tratatele de pace de la Aachen (1748).

RAZBOAIELE BALCANICE denumire a doua razboaie purtate in Peninsula Balcanica. Primul R.B. (oct. 1912mai 1913) razboi de eliberare natzionala purtat de Aliantza balcanica (Bulgaria Serbia Grecia Muntenegru) impotriva Imp. Otoman; sa incheiat cu victoria Aliantzei. Prin Pacea de la Londra (mai 1913) Turcia restituia toate posesiunile din Europa cu exceptzia orashului Istanbul shi a unui mic teritoriu din jurul orashului iar Albaniei i se recunoshtea independentza (proclamata la 28 nov. 1912). ◊ Al doilea R.B. (iun.aug. 1913) razboi care a avut loc intre Bulgaria pe de o parte shi Grecia Serbia Muntenegru Romania shi Imp. Otoman pe de alta parte incheiat cu infrangerea Bulgariei. Potrivit Tratatului de Pace de la Bucureshti (28 iul./10 aug. 1913) Bulgaria ceda S Macedoniei shi V Traciei Greciei N Macedoniei Serbiei regiunea din S Dobrogei (Cadrilaterul) intra in componentza Romaniei iar o parte a Traciei rasaritene cu Adrianopolul revenea Turciei potrivit unui tratat turcobulgar (29 sept. 1913) incheiat la Istanbul. R.B. au provocat ascutzirea contradictziilor internatzionale contribuind la izbucnirea Primului Razboi Mondial.

RAZBOAIELE DACOROMANE denumire a celor doua razboaie purtate de statul dac condus de Decebal impotriva Imp. Roman. Primul razboi dacoroman (101102). Decebal a continuat politica de intarire a statului dac nerespectand obligatziile impuse de situatzia de rege clientelar Romei in urma pacii incheiate cu statul roman in 89 amenintzand stapanirea romana la Dunare. In fatza acestui pericol Traian in fruntea a c. 1314 legiuni a trecut Dunarea shi prin Banat sa indreptat spre centrul statului dac. Profitand de ragazul prilejuit de incetarea temporara a ofensivei romane in iarna anului 101/102 dacii aliatzi cu roxolanii shi unele popoare germanice au atacat garnizoanele romane din Dobrogea. Sunt insa infrantzi in batalia de la Adamclisi. In primavara anului 102 Traian la invins la Tapae pe Decebal care nevoit sa incheie pacea sa obligat sa cedeze unele teritorii sa renuntze la o politica externa proprie etc. ◊ Al doilea razboi dacoroman (105106). Conditziile pacii din 102 fiind incalcate de catre daci romanii au organizat o noua campanie atacand din mai multe directzii zona cetatzilor fortificate din Mtzii Orashtiei. Dupa caderea Sarmizegetusei Decebal sa sinucis. Dacia a fost transformata in prov. romana (106).

RAZBOAIELE ITALIENE (14941559) denumire a razboaielor purtate intre Frantza pe de o parte shi Spania shi Sfantul Imperiu Roman de Natziune Germana pe de alta parte pentru suprematzie in Pen. Italica iar apoi in V Europei. Conflictul a avut loc mai multe perioade in care succesele au alternat de o parte shi de alta. Terminat prin Pacea de la CateauCambrésis (1559) care a marcat instaurarea hegemoniei spaniole in V Europei.

RAZBOAIELE MEDICE denumire a conflictelor armate desfashurate intre anii 500 shi 449 i. Hr. pentru hegemonie in bazinul oriental al Marii Mediterane intre statele greceshti pe de o parte shi Imp. Persan pe de alta parte. Terminate cu victoria grecilor. V. Grecia antica.

RAZBOAIELE MONDIALE denumirea celor doua mari conflagratzii din sec. 20. Primul Razboi Mondial (19141918) conflict armat izbucnit k urmare a contradictziilor intre marile puteri in lupta pentru reimpartzirea sferelor de influentza shi pentru acapararea de colonii shi teritorii straine. A inceput prin ofensiva Puterilor Centrale (Germania shi AustroUngaria) impotriva Antantei (Frantza Marea Britanie shi Rusia) antrenand in final 33 de tzari cu o populatzie de peste un miliard locuitori. A izbucnit prin atacarea Serbiei de catre AustroUngaria (28 iul. 1914) pretextand asasinarea printzului moshtenitor al Austriei Franz Ferdinand la Sarajevo. Principalele actziuni militare sau desfashurat in Europa actziuni secundare avand loc in Africa Asia shi Oc. Pacific. In 1914 armatele germane au ocupat V Belgiei (aug.) shi o parte a Frantzei fiind oprite de armatele francoengleze pe Mama iar in E ai oprit ofensiva rusa prin victoriile de la Tannenberg shi Lacurile Mazuriene (sept.). La sfarshitul lui 1914 fronturile stabilizanduse razboiul a devenit un razboi de pozitzii. In 1915 frontul rasaritean a fost mai activ; ofensiva Puterilor Centrale sa soldat cu ocuparea Poloniei Lituaniei shi a Galitziei. Ofensiva armatei italiene intrata in razboi alaturi de Antanta (mai) este oprita in Alpi. Dupa intrarea in razboi a Bulgariei (oct.) alaturi de Puterile Centrale Serbia este infranta shi ocupata iar Antanta debarca trupe in Grecia (oct.) formand frontul de la Salonic. In 1916 pe frontul de V au avut loc marile batalii de la Verdun shi de pe Somme iar in E armata rusa in urma ofensivei din iun.sept. a silit armata austroungara sa se retraga din Galitzia rasariteana shi din Bucovina. La 14/26 1916 dupa doi ani de neutralitate Romania sa alaturat Antantei care promitea terit. romaneshti stapanite de de AustroUngaria (Transilvania Banat Bucovina). Dupa cateva succese militare in Transilvania armata romana infranta pe Frontul de Sud la Turtucaia a fost obligata sa se retraga. In dec. 1916 trupele inamice au ocupat Capitala shi o data cu ea aproximativ 2/3 din terit. Romaniei frontul stabilizanduse la inceputul anului 1917 pe linia Siretului dea lungul Dunarii shi al bratzului Sf. Gheorghe. In 1917 prin intrarea in razboi a S.U.A. Chinei shi a altor state alaturi de Antanta shansele acesteia de a obtzine victoria sau marit. Pe frontul romanesc armata romana reorganizata a desfashurat ofensiva de la Marashti shi a zdrobit ofensiva armatei germane de la Marasheshti. In febr. 1917 in urma revolutziei bolshevice tzarismul a fost rasturnat iar k rezultat al insurectziei de la Petrograd (2425 oct./67 nov. 1917) este instaurata puterea sovietica Rusia fiind proclamata Republica Sovietica Federativa Socialista (ian. 1918). In conditziile refuzului Germaniei de a incheia o pace fara anexiuni Rusia Sovietica a semnat in interesul salvarii revolutziei Tratatul de Pace de la BrestLitovsk (3 mart. 1918). Se declansheaza razboiul civil (19181922) in sprijinul fortzelor albgardiste intervenind Marea Britanie Frantza S.U.A. Japonia shi Italia ostile puterii sovietice. In 1918 armatele Antantei trec la ofensiva pe toate fronturile. In Balcani ele inainteaza rapid spre Dunare; Bulgaria unde izbucnise o rascoala republicana capituleaza (sept.). In AustroUngaria au loc mishcari de eliberare natzionala shi pentru transformari democratice ale cehilor slovacilor sarbilor croatzilor romanilor. Revolutzia din Ungaria izbucnita in oct. a proclamat abolirea dualismului austroungar independentza Ungariei republica democratica; Croatzia Slovenia Muntenegru Bosnia sau unit cu Serbia formand Regatul Sarbilor Croatzilor shi Slovenilor iar Cehia shi Slovacia au format Cehoslovacia. In nov. a fost restabilit statul polon independent. AustroUngaria infranta shi pe frontul italian a semnat armistitziul la 3 nov. iar Germania la 11 nov. Romania care incheiase cu Puterile Centrale Bulgaria shi Turcia Pacea de la BufteaBucureshti o denuntza printrun ultimatum la 27 oct./9 nov. reintrand in razboi. In imprejurarile prabushirii Imp. Habsburgic shi a tzarismului in Rusia a aparut posibilitatea incheierii procesului de formare a statului natzional unitar roman. Basarabia Bucovina shi Transilvania se unesc cu Romania k urmare a hotararilor adoptate in 1918 la Chishinau (27 mart./9 apr.) Cernautzi (15/28 nov.) shi Alba Iulia (18 nov./1 dec.). Primul Razboi Mondial a luat sfarshit cu victoria Antantei concretizata prin sistemul de tratate de pace de la Versailles cel mai important cu Germania fiind semnat la 28 iun. 1919. In acest razboi sau folosit submarinele gazele toxice (Ypres 1916) shi avioanele. Sau pricinuit uriashe pierderi umane (c. 9.700.000 mortzi shi c. 20.000.000 ranitzi) shi materiale (evaluate la peste 278 miliarde dolari). Al Doilea Razboi Mondial (19391945) cel mai mare conflict militar politic economic shi diplomatic din istoria omenirii care a cuprins in final 72 de state cu o populatzie de c. 1.700.000.000 de oameni (80% din populatzia lumii) fiind mobilizatzi sub arme 110.000.000 de oameni. A fost dezlantzuit de Germania aliata cu Italia shi Japonia cu scopul instaurarii dominatziei lor asupra lumii. La 1 sept. 1939 Germania a atacat Polonia dezlantzuind razboiul. Marea Britanie shi Frantza deshi au declarat razboi Germaniei (3 sept.) nau intreprins actziuni militare de anvergura („Razboiul ciudat”) Polonia fiind infranta in 26 zile. Dupa ce au ocupat Danemarca shi Norvegia armatele germane au invadat Olanda Belgia Luxembourg shi Frantza care atacata shi de Italia (intrata in razboi la 10 iun. 1940) a semnat armistitziul la 22 iun. 1940. Prin intrarea Italiei in razboi au inceput operatziunile militare shi in Africa. Prinsa intre Germania shi U.R.S.S. care ishi delimitasera sferele de interese prin Pactul MolotovRibbentrop (23 aug. 1939) Romania sa gasit izolata pe plan extern lipsita de orice sprijin din afara; in acest context iau fost impuse importante cesiuni teritoriale: Basarabia partea de nord a Bucovinei shi tzinutul Hertza au fost anexate (iun. 1940) de U.R.S.S.; partea de NE a Transilvaniei prin Dictatul de la Viena (aug. 1940) a fost cedata Ungariei iar apoi Bulgariei partea de S a Dobrogei Cadrilaterul (sept. 1940). La 6 sept. 1940 regele Carol al IIlea renuntza la tron puterea fiind preluata de generalul Ion Antonescu; din oct. 1940 trupele germane intra in tzara. In primavara lui 1941 Germania ocupa Iugoslavia shi Grecia (atacata anterior de Italia) instaurandushi controlul in Pen. Balcanica. La 22 iun. 1941 trupele germane incalcand Tratatul de neagresiune incheiat intre U.R.S.S. shi Germania in 1939 au atacat prin surprindere Uniunea Sovietica sperand k prin desfashurarea „razboiului fulger” sa o invinga pana la sfarshitul anului. Impreuna cu Germania au inceput operatziuni militare impotriva Uniunii Sovietice Romania Finlanda Slovacia Ungaria shi Italia. Prin concentrarea de fortze shi amploarea bataliilor frontul sovietogerman a devenit principalul front al razboiului. In primele luni trupele germane au ocupat o mare parte a terit. U.R.S.S. dar in dec. au suferit in fatza Moscovei prima mare infrangere. In Extremul Orient Japonia care continua razboiul impotriva Chinei a atacat baza maritima a S.U.A. de la Pearl Harbor (7 dec. 1941) provocand intrarea S.U.A. in razboi. Sa constituit astfel coalitzia statelor antifasciste. Un rol insemnat in lupta impotriva Germaniei lau avut mishcarile de rezistentza din tzarile ocupate de Reich. In 1942 pe Frontul de Est incepe la 19 nov. contraofensiva de la Stalingrad terminata printrun mare dezastru pentru trupele germane shi romane. Pe frontul din Extremul Orient unde Japonia cashtigase pana atunci o serie de victorii incepe contraofensiva angloamericana. In Africa de N aliatzii trec la ofensiva provocand grele pierderi trupelor italogermane (El Alamein). Anul 1943 a marcat trecerea definitiva a initziativei strategice in mainile coalitziei antifasciste. Pe frontul rasaritean dupa batalia de la Kursk ofensiva armatei sovietice sileshte armatele germane la retragere. In iul. 1943 armatele angloamericane debarca in Italia. In sept. Italia iese din razboi shi declara razboi Germaniei ceea ce provoaca ocuparea Italiei de N shi centrale de catre germani (Republica de la Salò). In unele tzari U.R.S.S. Iugoslavia Italia China mishcarea de rezistentza ia o amploare deosebita provocand grele pierderi ocupantzilor. In 1944 pe frontul de E armatele sovietice au zdrobit mari grupuri de armate germane shi dupa eliberarea terit. U.R.S.S. au depashit granitzele de stat ale acesteia desfashurand operatziuni militare victorioase pe terit. Poloniei Romaniei Bulgariei Iugoslaviei Ungariei Cehoslovaciei Austriei Danemarcii Norvegiei. In sept. Finlanda cere armistitziu. In V puternice fortze angloamericane au debarcat in Normandia (6 iun.) shi impreuna cu Fortzele Franceze din interior au inceput operatziunile de eliberare a Frantzei. Anul 1944 a fost anul unor victorii hotaratoare ale coalitziei antifasciste al insurectziilor din Paris (aug.) Slovacia (aug.) Bulg. (sept.) shi al ofensivei fortzelor de rezistentza antigermana din Iugoslavia Grecia Albania. In oct. 1944 trupele engleze au debarcat in Grecia. Romania in urma loviturii de stat de la 23 august 1944 a intors armele impotriva Germaniei alaturanduse coalitziei antifasciste. Schimbarea de orientare a dus la prabushirea dispozitivului german din Balcani deschizand larg calea inaintarii rapide a armatelor sovietice grabind victoria armatelor aliate impotriva Germaniei. Dupa alungarea la 25 oct. 1944 a tuturor trupelor hitleristohorthyste de pe intreg teritoriul Romaniei trupele romane au luptat alaturi de Armata Roshie contribuind la eliberarea Ungariei Cehoslovaciei shi a unei partzi din teritoriul Austriei. In 1945 armatele sovietice incercuiesc Berlinul shil ocupa (2 mai) dupa lupte indarjite. La 5 mai izbucneshte insurectzia de la Praga orashul fiind eliberat la 9 mai. Infranta Germania capituleaza fara conditzii (9 mai 1945). In Extremul Orient Japonia suferea infrangeri importante. In iun. 1945 americanii debarca pe terit. Japoniei in arh. Ryūkyū. In aug. 1945 U.R.S.S. incepe operatziunile militare impotriva Japoniei in Manciuria iar la 6 shi respectiv 9 aug. S.U.A. efectueaza bombardamente atomice asupra orashelor Hiroshima shi Nagasaki. Zdrobita Japonia capituleaza fara conditzii la 2 sept. 1945. In cel deal Doilea Razboi Mondial au pierit c. 50.000.000 de oameni. Incalcand conventziile internatzionale Germania Italia shi Japonia au folosit metode barbare de ducere a razboiului. Hitler a dus o politica de exterminare a populatziei evreieshti din spatziul german shi din terit. ocupate vremelnic („Holocaust”). Numai in lagarele de concentrare au pierit c. 6 mil. oameni din randurile evreilor. Pierderile materiale se cifreaza la c. 1.384 miliarde dolari. Crimele de razboi savarshite au fost condamnate la procesele de la Nürnberg shi Tōkyō. Dupa terminarea razboiului sau incheiat la Paris (febr. 1947) tratatele de pace cu Italia Romania Bulgaria Ungaria shi Finlanda. Germania a fost divizata in urma ocuparii ei de catre fortzele S.U.A. U.R.S.S. Marii Britanii shi Frantzei shi a inceputului Razboiului rece (in 1949 sau constituit cele doua state germane R.F.G. shi R.D.G.). In sept. 1951 S.U.A. shi Marea Britanie au incheiat un tratat de pace separat cu Japonia; in 1956 inceteaza starea de razboi dintre U.R.S.S. shi Japonia. In mai 1955 a fost semnat Tratatul de Pace cu Austria.

RAZBOAIELE NAPOLEONIENE denumirea razboaielor purtate de Frantza intre 1799 shi 1815 prin care urmarea sashi asigure hegemonia comercialoindustriala shi militaropolitica in Europa. Razboaiele au contribuit la raspandirea ideilor Revolutziei franceze din 17891794. R.N. sunt: 1. Razboiul impotriva Coalitziei II formata din Anglia Rusia Austria Turcia Napoli Suedia (17891801) terminata prin Pacea de la Lunéville (1081) cu Austria shi de la Amiens (1802) cu Anglia. In acest razboi armata franceza a obtzinut victoria decisiva de la Marengo (1800). 2. Razboiul impotriva Coalitziei III formata din Anglia Austria Rusia Suedia Napoli (1805). Frantza obtzine pe uscat victoriile de la Ulm (20 oct.) shi Austerlitz (2 dec.) dar este infranta pe mare la Trafalgar (21 oct.) de flota engleza condusa de amiralul Nelson. Austria infranta incheie Pacea de la Pressburg (26 dec.). 3. Razboiul impotriva Coalitziei IV formata din Prusia Anglia Rusia (18061807). Infranta in bataliile de la Jena (1806) shi Auerstädt (1806) Prusia este scoasa din lupta iar in urma bataliilor de la Eylau (1807) shi Friedland (1807) Frantza incheie Tratatul de pace cu Rusia shi Prusia la Tilsit (1807). 4. Razboiul cu Spania (18081812) declarat in urma instituirii Blocadei Continentale a macinat fortzele franceze contribuind la infrangerea Frantzei. 5. Razboiul impotriva Coalitziei V formata din Austria Anglia guvernul insurectzional al Spaniei (1809). Infranta decisiv la Wagram (1809) Austria incheie Pacea de la Schönbrunn (1809). 6. Campania impotriva Rusiei (1912) in care dupa batalia de la Borodino (7 sept.) shi ocuparea Moscovei armata franceza este nevoita sa se retraga suferind infrangerea zdrobitoare de la Berezina (2628 oct.). 7. Razboiul impotriva Coalitziei VI formata din Anglia Rusia Prusia Suedia Spania Portugalia Austria (1813). Dupa ce a cashtigat bataliile de la Lutzen (2 mai) shi Bautzen (2021 mai) armata franceza a fost infranta (1619 oct.) la Leipzig („Batalia natziunilor”). 8. Razboiul impotriva Coalitziei VII formata din Prusia Austria Rusia Anglia (1815). Batalia decisiva sa dat la Waterloo (18 iun.) armata franceza fiind infranta de armata angloprusiana.

RAZBOAIELE OPIULUI denumire a doua razboaie purtate de Anglia shi Frantza impotriva Chinei. Numele vine de la pretextul razboaielor: masurile prohibitive chineze impotriva comertzului cu opiu practicat de europeni shi nordamericani. ◊ Primul razboi al opiului (18401842) purtat intre China shi Marea Britanie sa terminat prin Pacea de la Nanjing (1842) cu primul tratat de inrobire a Chinei. ◊ Al doilea razboi al opiului (18561860) a fost purtat intre China pe de o parte shi Marea Britanie shi Frantza pe de alta. Razboiul sa incheiat cu tratatele de la Tianjin (1859) iar dupa reluarea ostilitatzilor de catre puterile occidentale cu tratatele de la Beijing (1860). Dupa terminarea razboiului statele occidentale au ajutat guvernul chinez sa inabushe razboiul tzaranesc al taipinilor (18511864). In timpul shi urma r.o. shi S.U.A. shi Rusia au impus Chinei tratate inrobitoare.

RAZBOAIELE PUNICE denumirea celor trei razboaie purtate de Roma antica impotriva Cartaginei (264241 218201 shi 149146 i. Hr.) pentru hegemonia in bazinul occidental al Marii Mediterane. R.P. sau terminat cu infrangerea Cartaginei shi distrugerea totala a acesteia de catre romani. V. shi Roma antica.

RAZBOAIELE RELIGIOASE DIN FRANTZA (15621598) nume dat razboaielor dintre catolici shi protestantzii calvini (numitzi in Frantza hughenotzi). Edictul de tolerantza din 17 ian. 1562 acorda protestantzilor libertatea cultului religios ceea ce a provocat reactzia partidei catolice. Uciderea protestantzilor calvini de la Wassy (1 mart. 1568) a declanshat seria celor opt razboaie intrerupte de scurte armistitzii. Un moment dramatic al acestor confruntari la constituit masacrarea hughenotzilor din Paris in Noaptea Sf. Bartolomeu (23/24 aug. 1572). In timpul luptelor au murit atat ducele de Guise (15501588) conducatorul catolicilor cat shi al Ligii Sfinte (dec. 1588) precum shi regele Henric al IIIlea asasinat la 1 aug. 1589. Henric III de Navarra conducatorul hughenotzilor shi urmashul legitim (din 1572) al lui Henric III al Frantzei i succede la tron la 2 aug. 1589 k Henric IV (incoronat la 27 febr. 1594) intemeind dinastia regala a Bourbonilor. El imbratzisheaza confesiunea catolica (iul. 1593) aducand pacea in Regatul Frantzei. La 13 apr. 1598 Edictul din Nantes acorda libertatea cultului protestant shi garantarea drepturilor civile juridice politice shi militare pentru hughenotzi in regat.

RAZBOAIELE RUSOTURCE denumirea conflictelor armate din sec. 1819 intre Rusia shi Imp. Otoman prin care prima urmarea sa obtzina suprematzia in bazinul Marii Negre sa ia locul stapanirii turceshti in Balcani shi sashi deschida drum spre Constantinopol. In cursul istoriei au avut loc urmatoarele razboaie rusoturce: 1. R. r.t. din 1711 la care a participat shi domnul Moldovei Dimitrie Cantemir. Incheiat prin Pacea de la Prut (iul. 1711) dar starea de razboi sa mentzinut pana in 1713. 2. R. r.t. din 17351739 la care a participat de partea Rusiei shi Austria incheiat cu Pacea de la Belgrad (sept. 1739) prin care Imp. Otoman inapoia Rusiei fortareatza Azov demilitarizata. Oltenia a reintrat in hotarele TZarii Romaneshti. 3. R. r.t. din 17681774 incheiat prin Pacea de la KuciukKainargi prin care Rusia a primit teritorii in N shi NE Marii Negre shi unele cetatzi precum shi libertatea comertzului in Marea Neagra shi Mediterana. Prevederile acestei paci limitau monopolul turcesc asupra comertzului TZarilor Romane. In timpul ostilitatzilor TZarile Romane au fost sub administratzie provizorie militara rusa sub comanda mareshalului P.A. Rumeantzev. 4. R. r.t. din 17871791 la care Austria a participat din nou din partea Rusiei. Prin Pacea de la Iashi care incheia razboiul Rusia a primit terit. dintre Bugul de Sud shi Nistru shi i se recunoshtea stapanirea asupra Crimeii. In timpul ostilitatzilor Moldova a fost ocupata de trupele ruse iar TZara Romaneasca de cele austriece. 5. R. r.t. din 18061812 incheiat prin Pacea de la Bucureshti prin care intre alte prevederi Rusia a anexat partea de est a Moldovei situata intre Prut shi Nistru (Basarabia). In timpul acestui razboi Moldova shi TZara Romaneasca au fost sub administratzie provizorie militara rusa. 6. R. r.t. din 18281829 incheiat prin Pacea de la Adrianopol prin care Rusia obtzinea recunoashterea stapanirii asupra tzarmului caucazian al Marii Negre asupra unor terit. din Transcaucazia shi asupra gurilor Dunarii precum shi dreptul pentru flota comerciala rusa de a trece nestingherita prin Bosfor shi Dardanele; Turcia recunoshtea independentza Greciei shi acorda o larga autonomie Serbiei. In privintza Moldovei shi TZarii Romaneshti Tratatul de la Adrianopol prevedea: restituirea catre TZara Romaneasca a cetatzilor de pe malul stang al Dunarii autonomia administrativa pentru ambele tzari alegerea pe viatza a domnilor care vor administra liber tzara impreuna cu Divanul libertatea comertzului pentru toate produsele (abolirea monopolului turcesc asupra comertzului Principatelor Romane) ingradirea dreptului de interventzie a Turciei in Principate mentzinerea ocupatziei ruseshti pana la plata despagubirilor de razboi de catre Poarta sh.a. Intre 1828 shi 1834 Moldova shi TZara Romaneasca au fost sub administratzia rusa in care timp au fost elaborate shi au intrat in vigoare Regulamentele Organice. 7. R. r.t. din 18771878 v. Razboiul pentru independentza.

RAZBOI DE SECESIUNE (18611865) denumirea Razboiului civil din S.U.A. purtat intre coalitzia statelor din nord (abolitzioniste) shi a celor din sud (sustzinatoare ale sclavagismului) care sau desprins din „Uniune” shi au format o confederatzie. In urma alegerii k preshedinte a lui A. Lincoln cunoscut pentru convingerile sale abolitzioniste statele din S tzarii sau rasculat (apr. 1861) cu scopul de a mentzine sclavia. Dupa victoriile de la Gettysburg shi Vicksburg nordishtii au silit pe rebeli sa capituleze la Appomattox. In urma razboiului sclavajul (abolit inca de la 1 ian. 1863) a fost desfiintzat de pe intreg terit. S.U.A.

RAZBOIUL CELOR DOUA ROZE denumirea razboiului civil din Anglia (14551485) dintre familiile nobiliare Lancaster shi York. Se numea asha deoarece familia Lancaster avea k blazon trandafirul roshu iar familia York trandafirul alb. In lupta de la Bosworth Field (aug. 1485) Henric Tudor ultimul descendent al dinastiei Lancaster unit cu o parte a partidului york pune capat domniei lui Richard III shi intemeiaza dinastia Tudor.

RAZBOIUL CIVIL DIN SPANIA (19361939) razboi izbucnit in urma rebeliunii natzionalishtilor spanioli condushi de F. Franco la 18 iul. 1936 impotriva Republicii Spaniole (proclamata in 1931). Dupa trei ani de lupte datorita interventziei Germaniei shi a Italiei republicanii au fost infrantzi. Alaturi de republicanii spanioli au luptat voluntari din intreaga lume: peste 35000 din 54 de tzari. Din Romania au participat combatantzi de ambele partzi beligerante.

RAZBOIUL CRIMEII (18531856) razboi purtat intre Rusia pe de o parte shi Turcia Marea Britanie Frantza shi Regatul Sardiniei pe de alta. Izbucnit k urmare a acutizarii divergentzelor anglofrancoruse in problema orientala in general shi problema impartzirii posesiunilor Imp. Otoman aflat in declin in special. In primele zile ale razboiului flota rusa a distrus la Sinope flota turca. Operatziunile militare sau desfashurat pe Dunare in Transcaucazia shi in Crimeea in Marea Baltica shi in Kamceatka. Teatrul principal al razboiului a fost Crimeea unde aliatzii au provocat infrangeri grele armatei ruse cucerind dupa un indelung asediu orashul Sevastopol (1855). Razboiul sa incheiat prin Tratatul de Pace de la Paris (1856).

RAZBOIUL DE 100 DE ANI (13371453) conflict armat intre Anglia shi Frantza pentru terit. franceze stapanite de dinastia engleza shi pentru Flandra. In prima parte Anglia a obtzinut victorii importante in bataliile de la Crécy (1346) shi Poitiers (1356) ocupand o mare parte a terit. Frantzei. In deceniul 8 al sec. 14 francezii au reushit sa recucereasca aproape toate terit. dar dupa batalia de la Azincourt (1415) au pierdut N Frantzei shi Parisul. Spre sfarshit razboiul a capatat un caracter popular prin intrarea in actziune a maselor sub conducerea Ioanei d’Arc shi k urmare Anglia a pierdut toate posesiunile de pe terit. Frantzei cu exceptzia portului Calais care la mai stapanit pana in 1558.

RAZBOIUL DE 7 ANI (17561763) razboi purtat intre Marea Britanie Prusia shi Portugalia pe de o parte shi Frantza Austria Rusia Suedia Saxonia shi Spania pe de alta parte. A izbucnit k urmare a ascutzirii luptei dintre Anglia shi Frantza pentru colonii shi a inaspririi antagonismelor dintre Prusia pe de o parte shi Frantza Austria shi Rusia pe de alta parte. Razboiul sa purtat in Apus pe mare shi in coloniile din America de Nord intre Frantza shi Marea Britanie iar in centrul Europei intre armatele coalizate ale Frantzei Austriei shi Rusiei impotriva Prusiei. Razboiul sa incheiat in 1763 prin pacile de la Paris (intre Frantza shi Anglia) shi de la Hubertusburg (intre Prusia Austria shi Rusia careshi schimbase in ultimul an la razboiului atitudinea fatza de Prusia). In urma acestui razboi a slabit considerabil puterea coloniala shi comerciala a Frantzei a inceput suprematzia maritima a Marii Britanii iar Prusia shia consolidat preponderentza in randul statelor germane.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTZA A COLONIILOR SPANIOLE DIN AMERICA (18101826) razboi de eliberare purtat de coloniile spaniole din America impotriva metropolei. In cursul razboiului care a evidentziat calitatzile militare ale lui Simón Bolívar (conducatorul armatelor populare din nordul Americii de Sud) shi ale lui José de San Martin (conducatorul armatelor populare din sudul Americii de Sud) intreg terit. Americii Latine (cu exceptzia Cubei shi Puerto Ricoului) a fost eliberat de sub dominatzia spaniola constituinduse actualele state latinoamericane. Brazilia care era colonie portugheza na participat la acest razboi; ea shia proclamat independentza in 1822.

RAZBOIUL DE TREIZECI DE ANI (16181648) razboi intre principii protestantzi din Imperiul RomanoGerman pe de o parte shi principii catolici shi imparat pe de alta parte transformat apoi intrun razboi european general. In acest razboi imparatul urmarea intarirea Sfantului Imperiu Roman de Natziune Germana sub steagul catolicismului iar principii fara deosebire de credintza religioasa voiau sashi intareasca independentza lor fatza de imparat mentzinand faramitzarea Germaniei. A inceput cu rascoala Cehiei impotriva dominatziei habsburgice. In cursul razboiului sau constituit doua tabere: blocul Habsburgilor (Habsburgii spanioli shi austrieci principii catolici germani sprijinitzi de Papalitate shi Polonia) shi coalitzia antihabsburgica (principii protestantzi germani Frantza Suedia Danemarca sprijinita de Olanda Anglia shi Rusia). In functzie de interventzia diferitelor state razboiul sa impartzit in patru perioade: ceha (16181624) daneza (16251629) suedeza (16301634) shi francosuedeza (16351648). La acest razboi a participat shi Transilvania sub conducerea principilor Gabriel Bethlen shi Gh. Rakóczi I impotriva Habsburgilor. Razboiul sa incheiat prin pacile de la Osnabrük shi Münster (Pacea din Westfalia).

RAZBOIUL FRANCOPRUSIAN (18701871) razboi purtat de Prusia impotriva Frantzei avand k pretext candidatura unui membru al familiei Hohenzollern la tronul Spaniei. Infranta la Sedan (12 sept. 1870) shi Metz. Frantza a fost nevoita sa incheie Pacea de la Frankfurt am Main. Razboiul a avut consecintze importante pentru istoria celor doua tzari shi a Europei; in Frantza caderea celui deal Doilea Imperiu shi izbucnirea primei revolutzii proletare (Comuna din Paris) iar in Germania realizarea unificarii acesteia in jurul Prusiei.

RAZBOIUL HISPANOAMERICAN primul razboi pentru reimpartzirea lumii (1898) purtat intre S.U.A. shi Spania. Dezlantzuit de S.U.A. pentru a ocupa unele colonii spaniole sa incheiat cu Pacea de la Paris (dec. 1898). S.U.A. au obtzinut Filipinele Puerto Rico ins. Guam etc. controlul asupra Cubei devenita formal independenta shi prin aceasta importante pozitzii strategice in Atlantic shi Pacific.

RAZBOIUL NORDULUI (17001721) denumirea razboiului purtat de Rusia aliata cu Danemarca Saxonia shi Polonia impotriva Suediei incheiat cu Pacea de la Nystad. Infranta la inceputul razboiului in lupta de langa Narva (1700) armata rusa reorganizata comandata de Petru I a invins decisiv armata suedeza condusa de Carol XII la Poltava cucerind apoi cetatzile Revel Riga Viborg shi obtzinand astfel ieshirea la Marea Baltica.

RAZBOIUL PELOPONESIAC denumirea conflictului dintre Atena shi Sparta pentru suprematzia in lumea greaca (431404 i. Hr.) terminat cu victoria Spartei shi instaurarea regimului oligarhic la Atena. V. shi Grecia antica.

RAZBOIUL PENTRU INDEPENDENTZA COLONIILOR ENGLEZE DIN AMERICA DE NORD (17751783) razboi de eliberare purtat de cele 13 colonii engleze din America de Nord impotriva metropolei care impiedica dezvoltarea lor economica shi politica. La 4 iul. 1776 reprezentantzii coloniilor au adoptat „Declaratzia de independentza” care a proclamat crearea Republicii Statelor Unite ale Americii primul stat independent de pe continentul american. Armata S.U.A. shi detashamente de voluntari au repurtat sub conducerea lui George Washington o serie de victorii asupra armatelor engleze dintre care cele mai insemnate au fost la Saratoga (1777) shi Yorktown (1781). Infranta Anglia a fost nevoita sa recunoasca in 1783 independentza S.U.A.

RAZBOIUL PENTRU INDEPENDENTZA (18771878) razboi impotriva turcilor care a vut drept consecintza recunoashterea pe plan internatzional a independentzei Romaniei. K urmare a necesitatzilor istorice shi in imprejurarile favorabile create de rascoalele din Bosnia shi Hertzegovina (1875) Bulgaria (1876) shi declansharea unui razboi rusoturc (1877) Romania shia proclamat independentza de stat (9/21 mai 1877). Conform conventziei romanoruse din 4/16 apr. 1877 armata rusa a trecut prin Romania shi a ocupat linia Dunarii pana la Olt iar armata romana a fost concentrata in S Olteniei. In iun. trupele ruseshti au trecut Dunarea incepand operatziunile militare pe terit. Imp. Otoman Rezistentza lui Osman Pasha la Plevna a oprit armata rusa determinand la cererea Rusiei participarea armatei romane la razboi cu Diviziile III shi IV shi o divizie de rezerva avand un efectiv total de c. 38000 oameni shi 108 tunuri. Dupa lupte grele in care armata romana cu pretzul unor mari sacrificii a cucerit reduta Grivitza I (30 aug./11 sept. 1877) cetatea Rahova (9/21 nov. 1877) Plevna a fost silita sa se predea prin eforturile unite ale trupelor rusoromane la 28 nov./10 dec. 1877. Caderea Plevnei a dus la precipitarea evenimentelor militare. Trupele romane asediaza Vidinul iar cele ruse se indreapta spre Constantinopol in apropierea caruia ajung in ian. 1878. Dupa cucerirea orashelor Filipopol shi Adrianopol Turcia cere armistitziu (23 ian./4 febr.). Independentza de stat a Romaniei a fost recunoscuta pe plan internatzional prin Pacea de la San Stefano shi Congresul de la Berlin. In acelashi timp prin Tratatul de pace de la Berlin sa restabilit autoritatea statului roman asupra Dobrogei stravechi terit. romanesc ce fusese cotropit de turci in 1417. Concomitent cele trei judetze din sudul Basarabiei (Cahul Ismail shi Bolgrad) care fusesera restituite Moldovei in 1856 sunt anexate din nou Rusiei.

SI VIS PACEM PARA BELLUM (lat.) daca vrei pace pregateshtete de razboi Vegetius „Epitome institutionum rei militaris”. In sens mai larg pentru a ocroti munca pashnica trebuie sa fii pregatit sa te aperi de agresorul potentzial.

À la guerre comme à la guerre (fr. „La razboi k la razboi”) Zicala franceza dintre cele mai des shi universal folosite chiar shi… in timp de pace! Daca am acceptat o anumita situatzie dificila sustzine dictonul trebuie implicit sa acceptam shi toate neajunsurile legate de aceasta situatzie: k la razboi. Sau: daca e vorba sa ne luptam ne luptam. In acest sens gasim expresia intrebuintzata de Lenin (Opere vol. 4 pag. 323) cu referire la Plehanov care amenintza k pleaca de la ziarul „Iscra”: „… bine daca asha te portzi cu noi apoi à la guerre comme à la guerre”.

Bella matribus detestata (lat. „Razboaiele care mamele le detesta”) Horatziu (Ode I 2425). Cuvinte deseori citate pentru frumusetzea shi actualitatea lor. Ele au inspirat unui poet francez din secolul trecut (Auguste Barbier) un alt vers foarte usturator la adresa celor ce au ridicat coloana de bronz pe una din pietzele centrale ale Parisului (Piatza Vendôme) in amintirea razboaielor lui Napoleon: „…acest bronz care mamele nul privesc niciodata!” (ce bronze que jamais ne regardent les mères !) Heine intrun articol despre Lafayette pomeneshte shi el de coloana Vendôme „care a fost turnata din tunurile capturate in zeci de batalii shi a carei privelishte cum spune Barbier nu poate fi suportata de nici o mama franceza”. (Heine Proza pag. 348). LIT.

Bellum omnium contra omnes (lat. „Razboiul tuturor contra tuturor”) Expresia se gaseshte in cap. XII din partea intii a lucrarii filozotului englez Thomas Hobbes aparuta in 1642 intitulata De cive (scrisa in latineshte) shi o mai intilnim in alta carte a sa: Leviathan aparuta in 1651 (partea I cap. XIIIXIV). Hobbes foloseshte aceasta expresie referinduse la vremurile stravechi cind omul era in continuu razboi cu semenul sau. Karl Marx caracterizindul pe poetul roman Lucretziu spune k in opera acestuia „in locul figurilor senine puternice… ale lui Homer gasim eroi solizi inarmatzi pinan dintzi lipsitzi de orice alta calitate; razboiul omnium contra omnes (tuturor contra tuturora) forma rigida a existentzei pentru sine...” (v. Marx shi Engels Despre arta shi literatura). FIL.

Intrare: razboi (conflict)
razboi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • razboi
  • razboiul
  • razboiu‑
plural
  • razboaie
  • razboaiele
genitiv-dativ singular
  • razboi
  • razboiului
plural
  • razboaie
  • razboaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

razboi, razboaiesubstantiv neutru

  • 1. Conflict armat (de durata) intre doua sau mai multe state natziuni grupuri umane pentru realizarea unor interese economice shi politice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: razbel antonime: pace
    • format_quote A declara razboi. A purta razboi. A duce razboi. DLRLC
    • format_quote Orice act orice vorba orice lucru carei amintesc razboiul il zdruncina complet. SAHIA N. 25. DLRLC
    • format_quote Cetzi lipseshte marieitale? Nai cu nime razboi; tzara este linishtita shi supusa. NEGRUZZI S. I 146. DLRLC
    • format_quote Caci razboiul e bici groaznic care moartea il iubeshte SHi ai lui singeratzi dafini natziile i platesc. ALEXANDRESCU P. 132. DLRLC
    • format_quote figurat Purta el demult un razboi ascuns in contra drumului de fier. SP. POPESCU M. G. 27. DLRLC
    • 1.1. Razboi civil = lupta armata dusa in scopul cuceririi puterii suprematziei politice intrun stat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Razboi mondial = lupta armata la care participa direct sau indirect numeroase state ale lumii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Razboiul mondial a fost o crima impotriva umanitatzii. BOGZA A. I. 571. DLRLC
    • 1.3. Razboi rece = stare de incordare de tensiune in relatziile dintre unele state (in special dintre SUA shi URSS dupa 1950). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. Razboi psihologic = stare de tensiune de hartzuiala nervoasa psihica initziata shi intretzinuta cu scopul de a zdruncina moralul fortzelor adverse shi de a demoraliza populatzia. DEX '09 DEX '98
    • 1.5. Razboi total = lupta armata in care statul agresor foloseshte toate mijloacele de distrugere nu numai impotriva fortzelor armate ci shi impotriva intregii populatzii. DEX '09 DEX '98
    • 1.6. Stare de razboi = beligerantza. DEX '09 DEX '98
      sinonime: beligerantza
    • 1.7. ieshit din uz SHcoala de razboi = academie militara. DLRLC
    • 1.8. figurat Cearta, galceava, neintzelegere, vrajba. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote E veshnic in razboi cu vecinii. DLRLC
    • chat_bubble Dupa razboi multzi voinici (sau viteji) sarata se zice despre cei care se arata curajoshi dupa ce a trecut primejdia. DLRLC
    • chat_bubble La placinte inainte la razboi inapoi se zice despre cei mancacioshi dar leneshi la treaba precum shi despre cei care fug de primejdii de greutatzi dar se imbulzesc la beneficii. DLRLC
    • chat_bubble A fi pe picior de razboi. DLRLC
    • chat_bubble A pune pe picior de razboi. DLRLC
    • chat_bubble A intra in razboi. DLRLC
    • chat_bubble invechit A bate razboi. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.