rau sn [At: PSALT. HUR. 53^r/22 / V: (ing) riu (reg) raura / S shi: reu / Pl: ~uri (inv) ~re / E: ml rivus] 1 Apa curgatoare mare (navigabila) formata din unirea mai multor paraie shi care se varsa intrun fluviu in alt rau intrun lac sau intro mare. 2 (Inv) Izvor. 3 (Inv) SHuvoi de apa Si: puhoi torent. 4 (Ilav) Raurirauri in numar mare. 5 (Mpl) Element decorativ in costumul popular romanesc cusut in randuri verticale pe i camashi cojoace.

RAU ~ri n. 1) Apa curgatoare mare care se varsa intrun fluviu sau intro mare. Rautul este un ~ mic. 2) fig. Lichid care curge din abundentza. 3) fig. Coloana de oameni care merg intro directzie. 4) la pl. fig. Broderie decorativa in linii sherpuitoare pe altitza shi pe pieptul iilor. /<lat. rivus

rau n. 1. curs de apa ce se varsa intr’un fluviu sau intr’alt rau; 2. fig. torent: rauri de cantari EM. un rau falnic de lumina se revarsa peste munte AL.; 3. pl. flori cusute (in linii sherpuitoare) pe iile tzarancelor. [Lat. RIVUS]

RIU riuri s. n. 1. Apa curgatoare mare (uneori navigabila) care se formeaza din unirea mai multor piraie shi care se varsa intrun fluviu sau in alt riu. Dam de o vina linishtita de apa care se desprinde din riu se abate imbratzishind un cot de lunca. SADOVEANU O. VII 338. Cu cofitza pendelete Vin neveste de la riu. COSHBUC P. I 47. Riul adapa cimpul ce roua smaltzeaza; Racoarea da viatza shi stelile albesc. HELIADE O. I 183. ◊ (In metafore shi comparatzii) Pe umeri pletelei curg riu Mladie k un spic de griu Cu shortzul negru prins in briu... COSHBUC P. I 118. 2. Cantitate mare de lichid care curge; torent val. (Prin exagerare) Iar la ospatz! Un riu de vin! COSHBUC P. I 57. Mult maicutza team rugat Riu de lacrimi am varsat. JARNÍKBIRSEANU D. 174. ◊ Fig. Din sufletutzi rece tu fa o gradina Cu riuri de cinturi cu flori de lumina. EMINESCU O. IV 11. Printre riuri de lumina shi ogoare de senin Unde lacrimile seaca unde nu rasare chin. BELDICEANU P. 125. Zbor caii lasind riuri de foc in urma lor. ALECSANDRI P. A. 183. ♦ SHir coloana multzime de oameni in mers. Ieshi in ulitza shi se cufunda shi el in riul de trupuri. DUMITRIU B. F. 108. Pe toate podurile pe toate ulitzele riuri de barbatzi femei shi copii se indreapta spre locul de adunare. CAMIL PETRESCU O. II 350. ◊ Expr. Riuririuri = in numar mare fara sfirshit; potop. [Neamurile] se mishcara riuririuri Ori din codri rascolite ori stirnite din pustiuri. EMINESCU O. I 146. 3. (La pl.) Cusatura in linii sherpuitoare facuta cu arnici sau cu matase la minecile shi la pieptul iilor. Avea o camasha alba k zapada de inishor cu riuri de matase albastrie shi bete cu margele. CAMIL PETRESCU O. I 94.

RaulDoamnei m. 1. afluent dea stanga Argeshului uda judetzul Muscel; 2. plasa in jud. Muscel.

RaulVadului m. 1. afluent dea dreapta Oltului pe la fostul hotar; 2. trecatoare numita obishnuit Caineni.

riu n. V. rau.

riŭ shi (vechĭ) riŭ n. pl. urĭ (lat. rivus pop. rius it. sp. pg. rio pv. vfr. riu). Curs de apa maĭ mare de cit pirau fluviu: riu Siret riu Dunarea. (In geografie se zice riŭ apeĭ care se varsa intr’un fluviu shi fluviŭ celeĭ ce se varsa in mare). Fig. Mare cantitate: riŭ de lacramĭ. Pl. Ornamentele iilor tzaraneshtĭ.

rau s. n. art. raul; pl. rauri

rau s. n. art. raul; pl. rauri

+raurirauri loc. adv.

scóicaderau (specie de scoici) s. f. g.d. art. scoiciiderau; pl. scoiciderau

scóica de rau s. f. + prep. + s. n.

RAU s. 1. (GEOGR.) apa. (Jiul este un ~ care strabate Oltenia.) 2. v. puhoi.

PLOIER DE RAU s. v. prundarash.

ploier de riu s. v. PRUNDARASH.

RIU s. 1. (GEOGR.) apa. (Jiul este un ~ care strabate Oltenia.) 2. puhoi shiroi shuvoi torent. (Un ~ de vin.)

riu (uri) s. n. 1. Apa curgatoare mare. 2. Feston broderie cusatura verticala. Mr. ariu megl. rou. Lat. rivus rius (Pushcariu 1469; REW 7341; Barbulescu Arhiva XXXVII 245); cf. it. sp. port. rio (logud. riu campan. arriu) prov. cat. riu. Der. riurean adj. (riveran); riura vb. (a undui; a coase riuri); riuri vb. (a undui a curge a forma un riu); inriuri vb. (a influentza a avea influentza) format prin traducerea fr. influer cf. germ. Einfluss.

rauri de pietre (pl.) → periglaciar.

CANADIAN RIVER [kaneídiən rívə] riu in partea centralsudica a S.U.A. afl. dr. al riului Arkansas; 1.458 km. Izv. din culmea Sangre de Cristo (Mtzii Stincoshi) shi strabate Pod. Llano Estacado. Trece prin Oklahoma City. Irigatzii shi hidroenergie.

GURA RAULUI com. in jud. Sibiu pe Cibin; 3.641 loc. (1995). Hidrocentrala (37 MW) data in folosintza in 1981. Colectzie de icoane pe sticla ceramica tzesaturi piese de port popular etc. Biserica Cuvioasa Paraschiva (sec. 1819) in satul Gura Raului.

RAU DE MOARA com. in jud. Hunedoara situata in S depr. Hatzeg la poalele N ale mtzilor Retezat pe cursul superior al raului Rau Mare; 3.409 loc. (2005). Expl. de granit. Hidrocentrale in satele Ostrovu Moc (159 MW intrata in functziune in 1986) Clopotiva (14 MW 1987) shi Ostrov (159 MW 1988). In satul R. de M. atestat documentar in 1359 se afla ruinele Curtzii cnejilor Cande (sec. 15) iar in satul Suseni mentzionat documentar in 1439 ruinele cetatzii Coltz (sau Cetatea Coltzului) construita de cnejii Cande pe un pinten stancos din mtzii Retezat. A fost una dintre cele mai puternice cetatzi cneziale din Transilvania Biserica Pogorarea Duhului Sfant (sec. 14) in satul Ostrov shi bisericile Cuvioasa Parascheva (1700) shi Sf. Ioan Botezatorul (1768) in satul Clopotiva. Acces spre rezervatziile Gemenele (din Parcul Natzional Retezat) shi spre calcarele de la Fatza Fetei (cu planta endemica Centaurea pseudophrygia ssp. retezatensis).

RAU MARE rau afl. stg. al Streiului in depr. Hatzeg; 62 km. R.M. se formeaza prin unirea (in cadrul bazinetului Gura Apelor) Raului SHesh (care izv. din masivul Godeanu) cu raul Lapushnicu Mare (izv. din mtzii Retezat de sub vf. Peleaga). Pe cursul superior in bazinetul Gura apelor sa construit (19801986) cel mai mare baraj de pe raurilor interioare ale tzarii (barajul „Gura Apelor”) cu o inaltzime de 174 m o latzime max. (la baza) de 570 m shi o lungime (la coronament) de 480 m. Lacul de acumulare din spatele acestui baraj are o capacitate de 225 mil. m³ de apa constituind sursa de alimentare shi punere in mishcare a turbinelor hidrocentralei Retezat (335 MW) data in functziune in 1986. In aval de aceasta hidrocentrala pe R.M. au mai fost construite shi date in exploatare inca zece hidrocentrale: Ostrovu Mic (159 MW 1986) Clopotiva (14 MW 1987) Ostrov (159 MW 1988) Carneshti I (159 MW 1988) Carneshti II (115 MW 1988) Paclisha (159 MW 1988) Toteshti I (159 MW 1988) Toteshti II (159 MW 1989) Hatzeg (159 MW 1990) shi SantamariaOrlea (115 MW 1991).

RAU NEGRU rau afl. stg. al Oltului in aval de com. Chichish (jud. Covasna); 97 km. Izv. de pe versantul de S al mtzilor Nemira de sub vf. SHandru Mare de la 1.280 m alt. curge mai intai pe directzie NS iar in arealul com. Lemnia (jud. Covasna) patrunde in depr. Targu Secuiesc care o dreneaza pe directzia NESV in cadrul careia meandreaza puternic avand numeroase despletiri ale cursului sau. In cursul inf. strabate o zona mlashtinoasa shi arealul cu dune de nisip de la Reci. Afl. pr.: Estelnic Cashin Marcusha Zabala Covasna Tarlung.

RAU TARGULUI rau afl. stg. al Raului Doamnei in amonte de Maracineni; 67 km. Izv. din mtzii Iezer de sub vf. Papusha de la 2.050 m lat. strabate zona montana pe directzie NS pe o panta medie de 50‰ la Campulung patrunde in zona Muscelelor Argeshului iar in aval de Mihaieshti dreneaza partea de V a piem. Candeshti separando de dealurile Argeshului. In cursul superior in satele Lereshti shi Voineshti au fost construite shi date in folosintza (1987) cate o hidrocentrala cu puteri instalate de 19 MW shi respectiv 52 MW.

RAUL CAINELUI rau afl. stg. al Vedei pe terit. com. Buzescu (jud. Teleorman); 84 km. Izv. din N. C. GavanuBurdea din arealul com. Silishtea Noua.

RAUL DOAMNEI rau afl. stg. al Argeshului la Piteshti; 98 km. R.D. ishi formeaza cursul prin confl. a doua paraie (Valea Rea 20 km considerat izv. pr. shi Zarna 17 km) care au obarshia in doua lacuri glaciare (Vishtea shi respectiv Zarna) aflate aproximativ la aceeashi altitudine (2.190 m) pe versantul de S al mtzilor Fagarash. Dupa un curs vijelios in sectorul montan (panta medie este de 40‰) strabate muscelele shi dealurile Argeshului unde panta de curgere este de 48‰. Apele cursului sau superior sunt partzial captate shi conduse printrun tunel de aductziune in lacul de acumulare Vidraru. Afl. pr.: Cernat Raul Targului.

RAUL MORILOR v. Telitza.

RAUL SADULUI com. in jud. Sibiu situata la poalele N ale mtzilor Lotrului shi cele E ale mtzilor Cindrel pe cursul mijlociu al raului Sadu; 620 loc. (2005). Hidrocentrala Sadu V (274 MW) data in functziune in 1955. Expl. shi prelucr. lemnului (cherestea).

HIPPOPHAE L. CATINA ALBA CATINA DE RIU fam. Elaeagnaceae. Gen originar din Asia shi Europa 2 specii plante dioice. Flori mici nesemnificative perigonul cu 2 foliole 4 stamine. Frunze inguste.