TORÉNT torentzi s. m. Apa curgatoare (de munte) cu debit nestatornic care apare in urma ploilor mari sau dupa topirea brusca a zapezii shi care curge vijelios pe povarnishurile muntzilor sau ale dealurilor avand o mare fortza de eroziune; puhoi shuvoi. [Pl. shi: (n.) torente] Din fr. torrent.

torent sn [At: MAIOR T. 101 / V: (ivr) ~rinte (Pl: ~ntzi) sm / Pl: ~e / E: fr torrent lat torrens tis] 1 Apa curgatoare (de munte) cu debit nestatornic care apare in urma ploilor mari sau dupa topirea brusca a zapezii shi care curge vijelios avand o mare putere distructiva Si: puhoi shuvoi (reg) namash. 2 Forma de relief care ia nashtere k urmare a actziunii apelor torentziale (2). 3 (Ila) In ~e Foarte mare Si: torentzial (1). 4 (Fig) Navala. 5 (Ilav) In ~ Din belshug. 6 (Rar) Repezina.

TORÉNT torente s. n. Apa curgatoare (de munte) cu debit nestatornic care apare in urma ploilor mari sau dupa topirea brusca a zapezii shi care curge vijelios pe povarnishurile muntzilor sau ale dealurilor avand o mare fortza de eroziune; puhoi shuvoi. [Pl. shi: torentzi] Din fr. torrent.

TORÉNT torente s. n. Apa curgatoare (de munte) cu debit nestatornic care apare in urma ploilor mari sau dupa topirea brusca a zapezii shi care curge vijelios pe povarnishurile muntzilor sau ale dealurilor avand o mare fortza de eroziune; puhoi shuvoi. Din fr. torrent.

TORÉNT torente s. n. Apa curgatoare cu debit nestatornic care apare in urma ploilor mari sau dupa topirea brusca a zapezii shi care se scurge vijelios pe povirnishurile muntzilor sau ale dealurilor; puhoi shuvoi. Albia uscata a torentului nestatornic... apare ingrozitor de trista. BOGZA C. O. 210. Piraiele umflate Mici torente spumegoase De pe culme de prin sate Curg in vaileaburoase. ALECSANDRI P. A. 190. Acest torent se arunca cu zgomot dintro inaltzime intrun lighean de granit. BOLINTINEANU O. 329. ◊ (Prin exagerare) Unde te opreshti acum... sub torentele vijelioase ale ploii? GALACTION O. I 80. Te mirai k mai rezista torentelor de ploaie. EMINESCU N. 34. Ploi ce in torente de veacuri sau varsat Singele dupe pietre inca nu lau spalat. ALEXANDRESCU M. 11. ◊ Fig. Vuietul infernal care se ridica din torentul multzimii te ametzeshte. BART S. M. 40. Soarele diminetzilor de vara revarsa torente de viatza. VLAHUTZA O. A. 343. SHi apoi o cascada un torent de invective la adresa autoritatzii. CARAGIALE M. 36. ◊ Loc. adv. In torent = din belshug din plin. Toastele se repetara shi vinul curgea in torent. BOLINTINEANU O. 394. Pl. shi: (m. rar) torentzi.

TORÉNT s.n. Apa de munte cu debit variabil care curge impetuos peste creste in urma ploilor mari sau dupa topirea brusca a zapezilor; puhoi shuvoi. ♦ Forma de relief care ia nashtere k urmare a actziunii apelor torentziale. ♦ (Fig.) SHuvoi shiroi navala. ♦ In torent = din belshug. [Pl. nte (s.m.) ntzi. / < fr. torrent it. torrente lat. torrens].

TORÉNT s. n. 1. curs de apa temporar pe pantele repezi shi neregulate ale muntzilor shi dealurilor cu debit variabil care curge impetuos peste creste in urma ploilor mari sau dupa topirea brusca a zapezilor. 2. forma de relief care ia nashtere k urmare a actziunii apelor torentziale. 3. (fig.) shuvoi navala. ♦ in ~ = din belshug. (< fr. torrent lat. torrens)

TORÉNT ~e n. 1) Curs de apa temporar shi puternic care apare in urma ploilor mari sau dupa topirea brusca a zapezilor shi vine la vale cu o mare viteza shi fortza de eroziune; shuvoi; puhoi. 2) fig. Cantitate mare (de ceva) aparuta brusc. ~ de lacrimi. ~ de oameni. /<fr. torrent lat. torrens ~tis

torent n. 1. curent de apa impetuos shi trecator; 2. fig. tot ce curge sau vine impetuos: torent de lacrimi un lung torent de vieatza se ’ntinde roditor AL.; 3. fortza irezistibila: torentul pasiunilor.

*torént n. pl. e shi m. k shi curent (lat. tórrens éntis arzator impertuos d. torrére tostum a arde a usca. V. torid). SHivoĭ. piraŭ impetuos la munte saŭ produs de o ploaĭe subita la cimp. Fig. Mare aflux shiroĭ: un torent de lacramĭ de insulte. Fortza impetuoasa: torentu barbarilor in evu mediŭ.

!torent s. m. pl. torentzi

torént s. m. / s. n. pl. toréntzi/torénte

torént s. n./s. m. pl. torénte/toréntzi

TORÉNT s. 1. puhoi shuvoi (pop.) noian zapor (inv. shi reg.) naboi (reg.) shushoi (prin Dobr. shi Munt.) sel. (~ de ape.) 2. puhoi rau shiroi shuvoi. (~ de vin.)

TORENT s. 1. puhoi shuvoi (pop.) noian zapor (inv. shi reg.) naboi (reg.) shushoi (prin Dobr. shi Munt.) sel. (~ de ape.) 2. puhoi riu shiroi shuvoi. (~ de vin.)