optziuni
  • info

10 definitzii pentru ratacitor

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

RATACITÓR OÁRE ratacitori oare adj. Care rataceshte; care umbla din loc in loc fara odihna. Rataci + suf. tor.

RATACITÓR OÁRE ratacitori oare adj. Care rataceshte; care umbla din loc in loc fara odihna. Rataci + suf. tor.

ratacitor ~oare a [At: DRLU / Pl: ~i ~oare / E: rataci + tor] 1 Care umbla din loc in loc Si: hoinar (4) pribeag. 2 Nomad. 3 Razletz (2). 4 (Fig; d. privire) Care se muta dintrun punct in altul exprimand nedumerire nesigurantza tulburare. 5 (Fig; d. privire) Care se fixeza in gol. 6 (Fig; rar) Pieritor.

RATACITÓR OÁRE ratacitori oare adj. Care umbla (fara odihna) din loc in loc care rataceshte; pribeag. Porni luceafarul... Un cer de stele dedesubt Deasuprai cer de stele Parea un fulger nentrerupt ratacitor prin ele. EMINESCU O. I 176. Se vad ratacitoare caravane ostenite. ALECSANDRI P. III 362. ◊ Fig. Frunze ratacitoare tremurau k fluturi prin tacerea shi lumina dupaamiezii. SADOVEANU O. IV 129. SHi pentru cine vrei sa mori? Intoarcete tendreapta Spreacel pamint ratacitor SHi vezi ce te ashteapta. EMINESCU O. I. 178.

RATACITÓR ~oáre (~óri ~oáre) fig. Care rataceshte. Stele ~oare. /a (se) rataci + suf. ~tor

ratacitor a. care rataceshte: cavaler ratacitor. V. Jidov.

ratacitór oáre adj. Care rataceshte nomad vagabond haĭmana: Jidaniĭ is un popor ratacitor. Fig. Fugitiv: ideĭ ratacitoare.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ratacitór adj. m. pl. ratacitóri; f. sg. shi pl. ratacitoáre

ratacitór adj. m. pl. ratacitóri; f. sg. shi pl. ratacitoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RATACÍTOR adj. s. v. hoinar.

RATACITOR adj. s. hoinar pribeag vagabond (inv.) stranic. (Un om ~.)

Intrare: ratacitor
ratacitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ratacitor
  • ratacitorul
  • ratacitoru‑
  • ratacitoare
  • ratacitoarea
plural
  • ratacitori
  • ratacitorii
  • ratacitoare
  • ratacitoarele
genitiv-dativ singular
  • ratacitor
  • ratacitorului
  • ratacitoare
  • ratacitoarei
plural
  • ratacitori
  • ratacitorilor
  • ratacitoare
  • ratacitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ratacitor, ratacitoareadjectiv

  • 1. Care rataceshte; care umbla din loc in loc fara odihna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hoinar pribeag stranic vagabond
    • format_quote Porni luceafarul... Un cer de stele dedesubt Deasuprai cer de stele – Parea un fulger nentrerupt ratacitor prin ele. EMINESCU O. I 176. DLRLC
    • format_quote Se vad ratacitoare caravane ostenite. ALECSANDRI P. III 362. DLRLC
    • format_quote figurat Frunze ratacitoare tremurau k fluturi prin tacerea shi lumina dupaamiezii. SADOVEANU O. IV 129. DLRLC
    • format_quote figurat SHi pentru cine vrei sa mori? Intoarcete tendreapta Spreacel pamint ratacitor SHi vezi ce te ashteapta. EMINESCU O. I. 178. DLRLC
etimologie:
  • Rataci + sufix tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.