RASUFLÁ rasuflu vb. I. 1. Intranz. shi tranz. (Pop.) A respira. 2. Intranz. Ashi reveni dupa o emotzie dupa o grija o apasare dupa un efort fizic a simtzi o ushurare dupa o stare de incordare. ♦ A face popas a sta sa se odihneasca. ♦ A avea linishte a nu se (mai) simtzi in primejdie a se simtzi la adapost. 3. Intranz. (Despre vase recipiente locuri inchise) A comunica cu exteriorul a strabate spre exterior a lasa sa se scurga incet fluidul care il contzine printro gaura mica sau printro crapatura; (despre contzinutul unui vas) a tzashni a se scurge prin crapaturi. ♦ Refl. (Despre unele alimente sau bauturi) Ashi pierde taria gustul datorita pastrarii intrun vas prost inchis sau in conditzii proaste. 4. Intranz. tranz. shi refl. (Pop.) A(shi) destainui gandurile shi sentimentele ascunse apasatoare pentru a se linishti. ♦ Intranz. shi tranz. (Despre ganduri sau planuri ascunse) A ajunge la urechile celor care nu ar fi trebuit sa afle; a (se) difuza. Pref. ras + sufla.

rasufla [At: DOSOFTEI ap. TDRG / S shi: res~ rezs~ / Pzi: rasuflu / E: ras + sufla] 1 vi (Pop) A respira (1). 2 vi (Ie) A ~ in fundul sticlei (cofei etc. de vin) A bea pe nerasuflate. 3 vt (Ie) Ashi ~ veninul asupra cuiva Ashi manifesta mania furia asupra cuiva. 4 vi Ashi reveni dupa o emotzie puternica Si: a respira (4). 5 vi A se odihni. 6 vi (Ivp) A avea linishte din partea cuiva sau a ceva. 7 vi A nu se mai simtzi in primejdie. 89 vir (D. vase recipiente locuri inchise etc.) A comunica cu exteriorul. 1011 vir (D. vase recipiente locuri inchise etc.) A lasa sa se scurga incet fluidul care il contzine printro gaura mica sau printro crapatura. 12 vi (D.contzinutul unui vas) A se scurge prin crapaturi. 13 vr (D. anumite bauturi sau alimente) Ashi pierde taria sau gustul datorita pastrarii intrun vas prost inchis sau in conditzii improprii Si: a se trezi. 14 vr (Fig) A se banaliza (2). 15 vt (Cu complementul „aburi”) A lasa sa iasa la suprafatza. 16 vt (Olt) A afana pamantul la radacina unei plante. 17 vt (Olt) A lasa mamaliga sa mai fiarba pe foc mic dupa ce a fost mestecata Si: (reg) a piscui. 18 vi (Reg; d. bube) A ieshi la suprafatza. 19 vi (Ie) A nu ~ de nicaieri A nu aparea de nicaieri. 20 vt A spune. 2122 vtr A(shi) destainui gandurile sentimentele. 2324 vti (D. ganduri sau planuri ascunse) A ajunge la urechile cuiva Si: a se auzi. 25 vt (Fig) A raspandi (7).

RASUFLÁ rasúflu vb. I. 1. Intranz. shi tranz. (Pop.) A respira. 2. Intranz. Ashi reveni dupa o emotzie dupa o grija o apasare dupa un efort fizic a simtzi o ushurare dupa o stare de incordare. ♦ A face popas a sta sa se odihneasca. ♦ A avea linishte a nu se (mai) simtzi in primejdie a se simtzi la adapost. 3. Intranz. (Despre vase recipiente locuri inchise) A comunica cu exteriorul a strabate spre exterior a lasa sa se scurga incet fluidul care il contzine printro gaura mica sau printro crapatura; (despre contzinutul unui vas) a tzashni a se scurge prin crapaturi. ♦ Refl. (Despre unele alimente sau bauturi) Ashi pierde taria gustul datorita pastrarii intrun vas prost inchis sau in conditzii proaste. 4. Intranz. tranz. shi refl. (Pop.) A(shi) destainui gandurile shi sentimentele ascunse apasatoare pentru a se linishti. ♦ Intranz. shi tranz. (Despre ganduri sau planuri ascunse) A ajunge la urechile celor care nu ar fi trebuit sa afle; a (se) difuza. Ras + sufla.

RASUFLÁ rasúflu vb. I. Intranz. 1. (Astazi mai ales popular) A respira. Se mishca greoi shi rasufla cu un fel de shuier. VORNIC P. 7. Boii rasuflau greu. SADOVEANU O. VI 528. De spaima nici nu cuteza Sa rasufle tare. COSHBUC P. I 252. ◊ Fig. Soarele alb de fierbinte ce era ploua cu foc peste capetele noastre; nici o suflare de vint nu mishca aerul invapaiat... Intreaga fire rasufla greu. HOGASH M. N. 14. ◊ Tranz. Din jalnica Suceava cu totzii am ieshit Sa rasuflam un aer mai viu mai racorit. ALECSANDRI T. II 71. ◊ Refl. (Popular) Un tinar... frumos k soarele dar zgircit... de se rasufla numai peo nara de economie. ALECSANDRI T. 760. Il palise un naduf pe bietul moshneag de nu putea sa se rasufle. SHEZ. I 101. 2. Ashi regasi respiratzia ashi reveni dupa o emotzie dupa un efort fizic dupa o grija o apasare. Priveshte pe Anton shi vazindul intreg rasufla ushurata. DAVIDOGLU M. 24. ♦ A face popas a sta sa se odihneasca. De ce nu descalicatzi nitzel? Mai rasufla shi caii oleaca. BRATESCUVOINESHTl I. 63. Pe culmea Colibashilor oprim sa rasufle caii. VLAHUTZA O. A. 410. Sa stam sa mai rasuflam. CARAGIALE O. III 58. ◊ Tranz. fact. Sa mai rasuflam iepele oleaca. CREANGA P. 121. ◊ Refl. (Popular) Hai voinice murguletz Nu mai face parul cretz Hai la Slatinan judetz Unde gazda neom afla SHiamindoi neom rasufla! ALECSANDRI P. P. 160. ♦ A avea parte de linishte a nu se (mai) simtzi in primejdie; a fi in tihna. Las’ sa se minince lupii k sa mai rasufle oile. NEGRUZZI S. I 185. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» shi aratind cauza primejdiei) Romanii din Dacia veche cind putura rasufla de barbari ieshind din azilurile lor intemeiara deosebite staturi mici pe la secolul al Xlea shi al XIlea. BALCESCU O. II 12. ◊ Refl. (Invechit shi popular) Fiind cap al marginilor meridionale ale Poloniei el nu se putea rasufla de necurmatele invaziuni tatare. HASDEU I. V. 111. 3. (Despre vase locuri inchise) A comunica cu exteriorul a strabate spre exterior a lasa sa se scurga (in cantitate mica) fluidul care il contzine printro gaura mica sau o crapatura; (despre contzinutul unui vas) a se scurge sau a tzishni prin crapaturi. Aerul acel inchis cercind pe unde sa rasufle cu silnicie cutremura pamintul. DRAGHICI R. 113. ◊ (Poetic) Eroica drama a lui Guilom Tell in care rasufla peste tot aerul liber shi curat al plaiurilor alpestre. ODOBESCU S. III 81. (Tranz.) Era intro primavara shi rasufla pamintul aburi. SADOVEANU O. VI 430. ♦ Refl. (Despre unele alimente) Ashi pierde taria gustul (prin faptul k vasul na fost bine inchis). Caldarea este acoperita cu capacul... spre a nu se rasufla fiertura dinlauntru. PAMFILE I. C. 227. 4. Ashi destainui gindurile shi sentimentele ascunse apasatoare; p. ext. a spune a zice. Sa ma fi lasat pe mine... Dar pe mine! rasufla shi BerCaciula. VISSARION B. 12. Nu mai putu unchiashul sa tzie trebui sa rasufle. ISPIRESCU L. 98. ◊ Refl. Mosh Nichifor sa rasuflat la un pahar cu vin catra un prieten al sau despre intimplarea din codrul «Balaurului». CREANGA P. 136. ◊ Tranz. Fig. Ghitzashi rasufla veninul asupra lui Lae. SLAVICI N. II 66. ♦ (Despre ginduri sau planuri ascunse) A ajunge la urechile celor care nar fi trebuit sa afle a se auzi in afara; a transpira. Despre aceasta deciziune insa na rasuflat alta shtire decit informatziunea ce au dat generalului Meyendorff posturile de calarashi. ODOBESCU S. III 598.

A RASUFLÁ rasúflu 1. intranz. 1) A trage aer in plamani shi al elimina in afara; a respira. ~ greu. 2) A se odihni putzin dupa un efort; ashi reveni dupa o stare de incordare. 3) (despre recipiente) A lasa sa iasa cate putzin contzinutul (printrun orificiu neobservat). 2. tranz. 1) (informatzii date secrete etc.) A face sa devina cunoscut; a da in vileag. 2) (aer aburi gaze etc.) A trage inauntru shi a da afara. /ras + a sufla

A SE RASUFLÁ ma rasúflu intranz. 1) (despre unele alimente in special bauturi) Ashi pierde taria shi gustul (din cauza contactului cu aerul). 2) Ashi marturisi gandurile ascunse. 3) pop. A se epuiza din punct de vedere intelectual. /ras + a sufla

rasuflà v. 1. a respira: a rasufla cu plamanii; 2. fig. a da repaos a se odihni: lasama sa rasuflu; 3. ashi varsa focul mania: s’a mai rasuflat; 4. a se manifesta din nou a ieshi cu furie (vorbind de bube); 5. ashi face loc a izbucni: un vas prea indesat rasufla pe undeva; 6. fig. a transpira: taina a rasuflat; 7. ashi ushura amarul: s’a rasuflat catre prietenii sai CR. [Din lat. RE shi suflà].

2) rasúflu a á v. intr. (ra shi suflu k sun rasun; it. risoffiare a sufla ĭar; sp. resoplar a sforai). Respir imĭ schimb aeru din plamiĭ; copilu dormea shi rasufla linishtit. Ma odihnesc putzin: lasama sa rasuflu. A fi spart pe undeva (vorbind de vase orĭ de beshicĭ): acest butoĭ rasufla acest burduf rasufla pe undeva daca nu ramine umflat. Raspund duc ajung: aceasta galerie rasufla tocmaĭ la castel. Ma manifest erup: bubele rasufla ĭar. Fig. Ajung la urechile lumiĭ transpir: taĭna a rasuflat. V. tr. Respir: aicĭ rasuflam un aer curat. V. refl. Respir. Fig. Imĭ vars focu imĭ descarc sufletu: azĭ ma rasuflu shi eŭ. Ma destaĭnuĭesc: a te rasufla catre prietenĭ. Ma alterez de aer saŭ de vechime: un vin rasuflat o gluma rasuflata.

rasuflá (a ~) (sufla) vb. ind. prez. 3 rasúfla

rasuflá vb. (sil. fla) ind. prez. 1 sg. rasúflu 3 sg. shi pl. rasúfla

RASUFLÁ vb. v. afla auzi gafai pufai sufla.

RASUFLÁ vb. 1. v. respira. 2. a se trezi. (Vinul sa ~.)

RASUFLA vb. 1. a respira (inv. shi pop.) a sufla. (Dupa atita fuga abia mai ~.) 2. a se trezi. (Vinul sa ~.)

rasufla vb. v. AFLA. AUZI. GIFII. PUFAI. SUFLA.

rasufla rasuflu I. v. i. (d. o informatzie secreta) a se afla II. v. r. a se demoda a se invechi