raport sn [At: FN 126 / V: (inv) rep~ (ivp) rap~ / S shi: (ivr) rapport / Pl: ~oarte ~uri / E: fr rapport cf ger Report] 1 Comunicare scrisa sau orala prezentata unei adunari unei autoritatzi etc. cuprinzand o relatare (oficiala) asupra unei activitatzi personale sau colective asupra unor fapte etc. 2 Textul raportului (1). 3 (Ilv) A da (sau a(shi) face) ~ (sau ~ul nob ~uri) A raporta (1). 4 (Ie) Ai face cuiva ~ A comunica unui shef ierarhic o gresheala savarshita de un subaltern. 5 (Mil) Scurta prezentare orala asupra situatziei trupei facuta de un militar in fatza superiorului sau. 6 (Mil) Momentul cand se prezinta raportul (5). 7 (Ie) A se prezenta (sau a ieshi a fi scos etc.) la (un) ~ A se prezenta (sau a fi chemat) in fatza unui superior pentru ashi sustzine o doleantza sau pentru a raspunde de o gresheala savarshita. 8 (Mpl) Legatura intre doua (sau mai multe) persoane institutzii etc. Si: relatzie (inv) referintza. 9 (Is) ~uri de productzie Relatzii de productzie. 10 (Rar) Legatura directa. 11 Legatura intre doua sau mai multe obiecte fenomene notziuni etc. care gandirea omeneasca o poate constata shi stabili Si: relatzie. 12 (Ie) In ~ cu In comparatzie cu... 13 (Ie) Sub ~ul (sau sub ~) Din acest punct de vedere. 14 (Ie) Sub toate ~urile Din toate punctele de vedere. 15 (Inv; ie) A avea ~ A avea legatura. 16 (Inv; iae) A se referi. 17 Relatzie (numerica) intre doua valori rezultata din compararea lor Si: proportzie. 18 (Iuz; is) ~ aritmetic Diferentza dintre doua marimi. 19 (Is) ~ geometric Catul dintre doua marimi. 20 (Mat) Catul dintre doua marimi de acelashi fel exprimate in aceleashi unitatzi. 21 (Ivr) Ratzie a unei progresii. 22 (Jur) Aducere inapoi la masa succesiunii a unei donatzii primite anterior pentru k succesiunea sa poata fi impartzita in mod egal intre totzi moshtenitorii. 23 Cashtig (6). 24 (Is) Casa (sau imobil) de ~ Casa sau imobil care aduce venit proprietarului prin inchiriere.

RAPÓRT² (124) raporturi shi (3) rapoarte s. n. 1. Legatura intre doua sau mai multe persoane obiecte fenomene notziuni care gindirea omeneasca o poate constata shi stabili; relatzie. Raportul intre scriitor shi viatza este chestiunea de baza piatra de incercare care desparte pe scriitorii realishti de cei antirealishti. BENIUC P. 101. Se pot analiza insa realitatzile raporturile de fortza dintre cele doua tabere ajunginduse la unele concluzii. BOGZA A. I. 582. ◊ Raporturi de productzie = relatzii de productzie v. relatzie. ◊ Expr. In raport cu... = fatza de... in comparatzie cu... Sa studiem problemele in raport cu situatzia mondiala generala. VORNIC P. 158. Sub raportul (sub acest raport sub diverse raporturi sau sub toate raporturile) = din acest punct de vedere (din diverse sau din toate punctele de vedere sub toate aspectele). Eminescu a fost pregatit sub toate raporturile pentru a croi un drum nou in literatura rominilor. VLAHUTZA O. A. 238. Sub acest raport cele ce se intimpla in toate zilele aici vorbesc in contra acestei opinii. BOLINTINEANU O. 288. 2. (Mai ales la pl.) Legatura intre doua (sau mai multe) persoane institutzii etc.; relatzie. Eshti poate in bune raporturi cu dinsul? C. PETRESCU A. 324. Raporturile dintre aceste doua fiintze umile sint pline de delicatetza. IBRAILEANU S. 8. Spionii... sa naiba cu noi nici un fel de raport. NEGRUZZI S. III 462. 3. (Mat.) Citul dintre doua marimi de acelashi fel exprimate in aceleashi unitatzi. 4. Relatzie (numerica) intre doua valori. Ceru numaidecit retzeta [placintelor] shi incepu so scrie... Najunse sa intzeleaga insa raporturile shi proportziile din pricina k totzi din jurul sau ajunsesera la o insufletzire inalta. SADOVEANU Z. C. 50.

RAPÓRT¹ s. n. (In expr.) Casa (sau imobil) de raport = casa sau imobil cumparat sau construit in vederea speculei. Achizitzionase citeva case de raport. REBREANU R. I 49.

RAPÓRT³ rapoarte s. n. 1. Comunicare scrisa sau verbala facuta de cineva in fatza unei adunari a unei autoritatzi sau a unui shef ierarhic care cuprinde o relatare (oficiala) asupra unei activitatzi personale sau colective; dare de seama; textul darii de seama. Cariera lui de magistrat model slavita pina acum... in toate memoriile shi rapoartele ishi gasea o incununare. C. PETRESCU C. V. 10. Trebuia sa scrie un raport amanuntzit asupra intimplarii. BART S. M. 76. Ochii gheneralului fugeau cind pe raport cind pe ulitza. RUSSO S. 29. 2. (Mil.) Scurta prezentare orala asupra situatziei trupei facuta de un militar in fatza superiorului sau; ora momentul cind se face aceasta prezentare. Un sergent cu ochii negri k pacura dadea raportul cu voce jumatate. SADOVEANU O. VIII 171. ◊ Expr. A se prezenta (a ieshi sau a fi scos) la raport = a se prezenta (sau a fi chemat) in fatza unui superior pentru ashi sustzine o doleantza sau a raspunde de o gresheala. Se hotari sa se prezinte la raport sai explice situatzia sal roage shi sai fagaduiasca solemn k ishi va face datoria oriunde. REBREANU P. S. 81. Pl. shi: (invechit) raporturi (BOLINTINEANU O. 454 ALECSANDRI T. I 98).

RAPÓRT s.n. I. 1. Legatura relatzie intre fenomene intre notziuni etc. ♦ (La pl.) Legaturi (de prietenie de serviciu etc.). 2. (Mat.) Catul a doua marimi de acelashi fel. 3. Relatzie (numerica) intre doua valori. II. Casa de raport = casa construita pentru a fi inchiriata shi a aduce astfel beneficii. III. Comunicare scrisa sau orala dare de seama expozeu care se adreseaza catre o instantza judiciara catre un shef ierarhic catre o adunare generala etc.; momentul cand se face aceasta prezentare. ♦ (Mil.) Scurta prezentare orala asupra situatziei trupei facuta de un militar in fatza superiorului sau. [Pl. orturi oarte. / < fr. rapport].

RAPÓRT s. n. I. 1. legatura intre obiecte fenomene notziuni etc. ◊ (pl.) relatzie intre doua valori. ◊ (mat.) catul a doua marimi de acelashi fel. 3. (gram.) relatzie stabilita intre cuvinte constructzii shi propozitzii. II. cashtig. ♦ casa de ~ = casa construita pentru a fi inchiriata shi a aduce astfel beneficii. III. 1. dare de seama facuta de cineva in fatza unei adunari a unei autoritatzi etc. o relatare asupra unei activitatzi. 2. scurta prezentare orala asupra situatziei trupei facuta de un militar in fatza superiorului sau. (< fr. rapport)

RAPÓRT² ~uri n. Legatura care se stabileshte intre diverse obiecte sau fenomene; relatzie. / <fr. rapport

RAPÓRT¹ ~oárte n. 1) Comunicare (orala sau scrisa) prezentata in fatza unei adunari sau a unei autoritatzi cuprinzand informatzii despre activitatea personala sau colectiva; dare de seama. 2) mat. Catul a doua marimi de acelashi fel. /<fr. rapport

raport n. 1. dare de seama despre o misiune sau o lucrare: raportul unui inginer medic; 2. analogie convenintza: aceste doua edificii au raport laolalta; 3. relatziuni (naturale sau logice) intre lucruri: raport de cauza la efect; 4. relatziuni intre oameni: raporturi de amicie; 5. Gram. relatziunea vorbelor intre ele: raportul adjectivului cu substantivul sau; 6. relatziuni intre doua marimi sau cantitatzi matematice.

*rapórt n. pl. urĭ (fr. rapport d. rapporter a raporta). Asemanare analogie puncte comune: persoane care aŭ raporturĭ de caracter. Legatura relatziune intre lucrurĭ saŭ persoane: raportu dintre cauza shi efect raporturile politice dintre doŭa tzarĭ. Jur. Actziunea de a aduce la o moshtenire o suma saŭ altceva primit in ainte p. a avea acuma drept la impartzirea acesteĭ moshtenirĭ. V. proisfora). Gram. Relatziunea dintre cuvinte: raportu subĭectuluĭ cu predicatu. Mat. Raportu a doŭa numere citu impartziriĭ lor. Raportu a doŭa marimĭ numaru care exprima masura unuĭa cind cellalt e luat k unitate. Pl. oarte. Dare de sama relatziune expunere a faptelor: rapoartele prefectzilor catre guvern. In raport cu fatza de proportzional comparativ cu: pamintu e mic in raport cu soarele. Supt raportu... in privintza... din punctu de vedere al...: supt raportu onestitatziĭ el e invulnerabil.

+raport (in ~ cu) loc. prep.

rapórt¹ (relatare oficiala cat intre doua marimi) s. n. pl. rapoárte

rapórt² (relatzie) s. n. pl. rapórturi

rapórt³ (venit) s. n.

rapórt (cashtig) s. n.

rapórt (relatzie) s. n. pl. rapórturi

rapórt (relatare oficiala catul dintre doua marimi) s. n. pl. rapoárte

raport poarte (dari de seama) shi porturi (relatzii legaturi).

RAPÓRT s. 1. v. relatzie. 2. legatura relatzie (livr.) contingentza nex (inv.) legamant referintza (grecism inv.) schesis. (Ce ~ este intre...?) 3. v. contact. 4. v. proportzie. 5. (MAT.) proportzie. 6. conformitate. (Cheltuieli in ~ cu veniturile.) 7. v. dare de seama.

RAPORT s. 1. conexiune corelatzie inlantzuire legatura relatzie (livr.) consecutzie (rar) conexitate. (Stabileshte un ~ intre fenomene.) 2. legatura relatzie (livr.) contingentza nex (inv.) legamint referintza (grecism inv.) schesis. (Ce ~ este intre...?) 3. contact legatura relatzie. (A stabili un ~ cu...) 4. proportzie relatzie. (Un ~ just intre elemente.) 5. (MAT.) proportzie. 6. conformitate. (Cheltuieli in ~ cu veniturile.) 7. referat situatzie dare de seama (prin Transilv.) samadash (inv.) doclad otnoshenie tacrir (rusism inv.) predstavlenie. (A intocmit un ~ despre...)

RAPÓRT s. n. (< fr. rapport): 1. relatzie legatura intre unitatzile lingvistice denumite moneme shi foneme (v.). ◊ ~ sintagmátic: r. in cadrul enuntzului in contrast shi nemijlocit observabil. Astfel r. dintre tun shi vecinii sai un shi bun (in secventza un tun bun) shi r. dintre u shi vecinii sai t shi n (in secventza tun). ◊ ~ paradigmátic: r. in cadrul unuia shi aceluiashi context in opozitzie intre unitatzi care se exclud. Astfel: r. dintre bun shi rau care pot figura in acelashi context dar in opozitzie; r. dintre b shi f care pot figura dupa tu (tub tuf) tot in opozitzie etc. 2. legatura relatzie de natura sintactica intre partzile de propozitzie sau intre propozitzii. ◊ ~ de variatzie libera: r. privitor la prezentza sau absentza facultativa a articolului hotarat enclitic; la folosirea alternata a articolului hotarat enclitic in functzie de caracterul coordonarii shi din motive fonetice k in exemplele „Aici vin frumoasele daneze blonde... cu ochi visatori shi rasul sanatos.”; „Mic de stat... cu parul carunt dar cu glas tineresc shi sonor...” (S. Pushcariu). ◊ ~ de coordonare: r. intre doua sau mai multe unitatzi sintactice (partzi de propozitzie sau propozitzii) care stau pe acelashi plan sintactic nedepinzand una de alta (sunt fie principale fie secundare). Este realizat fie paratactic (prin alaturare) fie jonctzional (prin unele elemente de legatura) shi are aspect copulativ adversativ opozitiv disjunctiv alternativ shi conclusiv: „Lipa shi Catza incepura a infuleca hulpav” (M. Sadoveanu); „Functzionari gardieni detzinutzi totzi fac ovatzii celui liberat” (T. Arghezi); „Ea sta tot posaca shi incruntata” (I. L. Caragiale); „Aici la han in drum la raspantie trebuie un baiat iute spirt” (I. Al. BratescuVoineshti); „Vremurile sau schimbat / scopul marilor constructzii de asemenea sa schimbat” (Geo Bogza); „Am oprit carutza in mijlocul ariei shi mam uitat intrebator la Iosub” (V. Em. Galan); „Aceleashi glasuri canta dar no mai mangaie” (M. Sadoveanu); „Pe parintzi nui asculta ci i tot necajea” (P. Ispirescu); „Poate sa ne ajunga cineva din urma ori sa ne intampine cineva dinainte” (Ion Creanga); „Cand alearga cand se opreshte”; „Sa dus amorul un amic / Supus amandurora / Deci canturilor mele zic / Adio tuturora” (M. Eminescu); „O sarmane! TZii tu minte caten lumeai auzit / Cetzi trecu pe dinainte cate singur ai vorbit?” (idem); „SHiascult cum plange doina cea batrana / SHi cum se tanguieshte shi sengana” (SHt. O. Iosif). v. shi coordonáre. ◊ ~ de subordonare (de dependentza de determinare): r. intre un element subordonat (parte de propozitzie sau propozitzie) shi un element regent (parte de vorbire sau propozitzie) care nu stau pe acelashi plan sintactic deoarece subordonatul depinde de regent. Este realizat k shi cel de coordonare fie paratactic fie jonctzional: „La chemarea cornurilor palcuri noi veneau intrun pas hotarat” (E. Camilar); „Saluta cu strigate de entuziasm muntele cu plete shi barba de negura” (M. Sadoveanu); „Ai carte ai parte” (Folclor); „Nu este sigur k totzi vom ajunge acolo” (Camil Petrescu); „Iar cinei vanzator vandut / Sa iasa dintre noi!” (G. Coshbuc); „Baiatul ajunsese sa fie mana dreapta a imparatului” (P. Ispirescu); „SHoseaua se incolaceshte intre Olt shi dealurile care se ridica unele peste altele” (B. SHt. Delavrancea); „Am jurat k peste danshii sa trec falnic fara pas” (M. Eminescu); „...noaptea cand vor dormi totzi sa punem poshte la talpe cui vom socoti noi” (Ion Creanga); „Ash simtzio cai aproape” (M. Eminescu). v. shi subordonáre. ◊ ~ de subordonare necircumstantzial: r. de dependentza cu aspect atributiv sau completiv in cadrul propozitziei shi cu aspect subiectiv predicativ atributiv sau completiv in cadrul frazei k de exemplu „Era un chin mut” (H. PapadatBengescu); „Un glas de bucium se auzi” (Al. Odobescu); „...acolo gasira orashe” (P. Ispirescu); „Vad pe Petru Raresh” (A. Vlahutza); „...a multzumit Ali lui Mohamet” (Em. Garleanu); „Doar holdele cu spice grele / Rasar din lacrimi shi din singe” (O. Goga); „...au fost intampinatzi de Albuimparat” (I. L Caragiale); „Ar fi fost mai bine sa maie la Daeshti” (G. Galaction); „Intrebarea este ce cauta el acolo” (M. Sadoveanu); „Astfel sosi timpul cand bruma cade” (I. Slavici); „In gand ishi zicea k nici o meserie nui mai frumoasa” (L. Rebreanu); „SHi ma gandeam k poate ai dumneata vreo carte” (I. Al. BratescuVoineshti); „Fusese ajutat de cine avea asemenea lucrari.” ◊ ~ de subordonare circumstantzial: r. de dependentza cu aspect temporal (de anterioritate de simultaneitate shi de posterioritate) de loc modal cauzal final sociativ instrumental concesiv conditzional consecutiv de relatzie opozitzional cumulativ shi de exceptzie atat in cadrul propozitziei cat shi in cadrul frazei k in exemplele „K sarat la batranetze / Ceam putut la tineretze” (Folclor); „In mijlocul Dunarii pe apa iau tzinut luni shi luni” (Z. Stancu); „...ciocarlia venea domol spre pamant k intro betzie” (M. Sadoveanu); „Vuieshte valea de zgomotul morilor” (A. Vlahutza); „...oamenii... erau impinshi inainte... spre a fi vandutzi in targ” (N. Balcescu); „SHi el venea acolo cu tovarashii” (M. Sadoveanu); „Iar el zvrr! cu o scurtatura in urma noastra” (Ion Creanga); „...cu toata saracia Huma nu muncea la nimeni cu ziua” (M. Preda); „La un caz iar... pac! la Razboiul” (I. L. Caragiale); „Cazu la pat bolnava de moarte” (Ion Creanga); „Pentru SHtefan... nebuniile copiilor sunt o petrecere” (G. Calinescu); „...in loc de a reactziona tacut shi cu fapta ma marginesc la simpla protestare verbala” (G. Calinescu); „...pe langa rezultatele cercetarii.... publica shi descoperirea facuta la manastirea Brancoveneshti” (T. Vianu); „...de tot te potzi lecui afara de dezgust shi de indoiala” (B. SHt. Delavrancea); „SHi dupa ce nea ashezat bunicul in gazda.... sa intors” (Ion Creanga); „SHin timp ce ei dormeau... afara ploile vuiau” (E. Camilar); „Totzi se uita cu mirare... / Pana vad paienjenishul intre tufe k un pod” (M. Eminescu); „Cresc flori pe unde calci” (A. Vlahutza); „Punetzi obrazarul cum se pune” (Ion Creanga); „Eminescu shia petrecut toate clipele vietzii lui lucrand fiindca nu se socotea indeajuns de pregatit” (I. Slavici); „Ma trimis tatuca sa le mai port” (M. Sadoveanu); „Nu mam maritat cu cine mia placut” (Pavel Dan); „...parca sar fi falit cu cea patzit” (L. Rebreanu); „Deshi vorbise aproape in shoapta glasul lui rasuna aspru shi poruncitor” (idem); „Chiar shi eu mash tocmi la dumneata daca tzia fi cu placere” (Ion Creanga); „Avea Pisicutza un asha talent de rontzait iarba incat itzi lasa gura apa” (C. Hogash); „...cu atat mai bine pentru cine na vazut stele cazatoare in plin miez al zilelor de iulie” (idem); „Soarele in loc k sami ajunga pana la ochi... a tras peste mine tzolul ist greoi” (G. Galaction); „...dupa ce k nu sunt buni de nimic apoi sunt shi brutali” (I. L. Caragiale); „...alt nu e decat sami aduci pe fata lui Verdeshimparat” (P. Ispirescu). ◊ ~ de anterioritate: r. intre actziunile exprimate de doua verbepredicate al regentei shi al subordonatei circumstantziale temporale; el presupune anterioritatea actziunii verbului din regenta fatza de aceea a verbului din subordonata k in exemplul „Am dat un telefon¹ / pana sa vina sora mea² /” ◊ ~ de posterioritate: r. intre actziunile exprimate de doua verbepredicate al regentei shi al subordonatei circumstantziale temporale; el presupune posterioritatea actziunii verbului din regenta fatza de aceea a verbului din subordonata k in exemplul „Dupa ce am ajuns acolo¹ / am dat un telefon”² /. ◊ ~ de simultaneitate: r. intre actziunile exprimate de doua verbepredicate al regentei shi al subordonatei circumstantziale temporale; el presupune simultaneitatea actziunii celor doua verbepredicate k in exemplul „Am dat un telefon¹ / in timp ce afara ploua cu galeata²”. ◊ ~ de subordonare predicativ suplimentar: r. de dependentza specific elementului predicativ suplimentar shi subordonatei predicative suplimentare k in exemplele „Piatra din mijloc i slujea drept vatra” (C. Hogash); „...shi nu shtiu ce sentiment de... copilareasca semetzie te face satzi ridici fruntea” (idem). ◊ ~ de inerentza: r. logic existent intre subiect shi predicat oglindit in modul de definire a unuia prin celalalt (v. subiéct predicát). ◊ ~ de interdependentza: r. gramatical existent intre subiect shi predicat oglindit in legatura stransa dintre ele in cadrul propozitziei in influentzarea reciproca a unuia de catre celalalt in dependentza reciproca manifestata lingvistic prin acord k in exemplele „...tunete prelungi se aud in departare” (A. Vlahutza); „Budulea privi lung la ele” (I. Slavici); „Fata babei era sluta” (Ion Creanga). ◊ ~ apozitív (referentziál): r. gramatical existent intre un termen ce reprezinta o explicatzie shi un alt termen care este explicat k in exemplul „Ion Bughea ciobanul venea nepasator” (Em. Garleanu). Prin contzinut se aseamana cu r. de subordonare dintre atribut shi substantivul determinat in sensul k aduce k shi acesta precizari lamuriri. Se deosebeshte insa de acesta prin faptul k termenii r. apozitiv se refera la una shi aceeashi persoana la unul shi acelashi obiect (in r. de subordonare se refera la obiecte shi persoane diferite); prin faptul k termenii r. apozitiv sunt omisibili pe rand in egala masura (in r. de subordonare numai termenul subordonat): „Ion Bughea venea nepasator” sau „Ciobanul venea nepasator”; prin faptul k topica termenilor r. apozitiv este aceeashi: intai termenul explicat shi apoi explicatzia apozitzia (in r. de subordonare topica termenilor raportului se poate schimba). Se aseamana shi cu r. de coordonare in sensul k termenii apartzin adesea aceleiashi partzi de vorbire (substantiv substantiv) se acorda shi dispun de aceeashi simetrie: „Vicu prietenul ma ashteptat ieri la gara” fatza de „Vicu prietenul mau ashteptat ieri la gara”.

RAPORT (< fr. rapport dare de seama) 1 In elocintza juridica dare de seama asupra unei probleme juridice cu scopul de a lamuri tribunalul asupra anumitor aspecte ale acesteia. Rezultat uneori al unei anchete facute de expertzi care merg la fatza locului examineaza faptele care formeaza obiectul dezbaterilor shi apoi dau seama despre cele constatate. Raportul implica o mare obiectivitate. 2 Studiu intocmit de un membru al Academiei la insarcinarea acesteia denumit shi raport academic (ex. raportul asupra unei opere literare sau shtiintzifice prezentate spre premiere). 3 Dare de seama cu privire la activitatea unei societatzi literare shtiintzifice a unor organizatzii politice (Raportul C.C. al P.C.R. la Congresul al XIlea al partidului).

RAPÓRT (< fr.) s. n. I. 1. (FILOZ.) Relatzie: proportzie masura comuna. R. de fortze = stadiul atins de confruntarea unor fortze socialdemocratice militare opuse ponderea fiecareia dintre aceste fortze in determinarea unui deznodamant tendintza evolutziei acestei confruntari. Analiza r. de f. pe plan mondial are un rol deosebit in stabilirea liniei politice a unui stat. ◊ Loc. In raport cu... = fatza de... in comparatzie cu... Sub raportul (sau sub acest raport) = din acest punct de vedere. 2. R. juridic = relatzia sociala reglementata de o norma juridica shi care in consecintza produce efecte juridice (ex. r. juridic de munca r. de vanzarecumparare). 3. (Dr.) R. succesoral = intoarcerea in patrimoniul succesoral al bunurilor dobandite pe cale de donatzie de la cel care lasa moshtenirea catre descendentzi shi sotzul supravietzuitor care vin impreuna la moshtenire. 4. (MAT.) Simbol care indica operatzia de impartzire a doua numere polinoame etc. ♦ Numar care pune in evidentza rezultatul compararii a doua marimi sau care indica de cate ori a doua marime se cuprinde in prima. ◊ (EC.) R. de schimb = (in comertzul exterior) relatzia dintre pretzurile de export shi cele din import; respectiv puterea de cumparare in comertzul exterior al unei tzari. Se calculeaza k indice prin impartzirea indicelui de export la indicele pretzurilor de import. ◊ (TEHN.) R. de compresiune = r. dintre volumul maxim al cilindrului unei mashini corespunzator pozitziei pistonului la punctul mort exterior (departat) shi volumul lui minim corespunzator pozitziei pistonului la punctul interior (apropiat). R. de mase = r. dintre masa unei rachete inainte de decolare shi masa acesteia dupa incetarea definitiva a functzionarii motorului. R. de transformare = a) (TEHN.) r. dintre viteza unui element condus shi viteza elementului conducator al unui mecanism (reductor schimbator de viteza transmisiune cu curea etc.); se numeshte r. de multiplicare cand are valoarea supraunitara shi r. de demultiplicare cand are valoarea subunitara; b) (ELT.) r. dintre valoarea efectiva (eficace) a tensiunii la bornele infashurarii primare a unui transformator electric shi valoarea efectiva a tensiunii la bornele infashurarii secundare a transformatorului in conditzii de functzionare date. La transformatoarele monofazate r. de t. este apropiat in conditzii obishnuite de functzionare de r. dintre numerele de spirale ale celor doua infashurari. II. 1. Informare scrisa sau verbala facuta de catre o persoana sau de catre un colectiv in fatza unei adunari sau a unei autoritatzi asupra unei activitatzi a unor fapte etc. 2. (Dr.) Inscris care cuprinde punctul de vedere al unei comisii a parlamentului asupra unui proiect de lege sau a unei probleme care ia fost trimisa spre studiere. 3. (MILIT.) Scurta prezentare a situatziei unei subunitatzi sau a unei unitatzi facuta de un subaltern catre comandant. III. Cashtig. ◊ Casa (sau imobil) de raport = casa sau imobil care prin inchiriere aduce venit proprietarului.