15 definiții pentru rafinat
din care- explicative (9)
- morfologice (1)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RAFINÁT, -Ă, rafinați, -te, adj. 1. (Despre produse și substanțe) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. 2. Fig. Fin, delicat, subtil. 3. Fig. Perfid, viclean, șiret. – V. rafina. Cf. fr. raffiné.
RAFINÁT, -Ă, rafinați, -te, adj. 1. (Despre produse și substanțe) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. 2. Fig. Fin, delicat, subtil. 3. Fig. Perfid, viclean, șiret. – V. rafina. Cf. fr. raffiné.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rafinat1 sns [At: ALR SN I h 252/537 / V: (reg) ref~ / E: rafina] (Reg) 1-2 Rafinare (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
rafinat2, ~ă [At: BULETIN, F. (1843), 2372/21 / V: (înv) răfen~, (reg) răf~ / Pl: ~ați, ~e / E: rafina] 1 a (D. substanțe, produse etc.) Care a fost supus unui tratament de rafinare (1). 2 a (Fig) Fin (2). 3 a (Fig) Subtil. 4 smf Persoană caracterizată printr-o finețe a gustului sau a simțirii. 5 a (Prt) Perfid.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RAFINÁT, -Ă, rafinați, -te, adj. 1. (Despre un produs industrial) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. 2. Fig. Fin, delicat, ales, subtil. În mijlocul acestui străvechi, substanțial și rafinat belșug al pămîntului se află orașul Rîmnicul-Vîlcii. BOGZA, C. O. 365. Era om cărturar, spirit rafinat și prietin cu învățații de la școlile cele mari din scaunul crăiei leșești. SADOVEANU, O. VII 97. Străvechea mea argintărie cu atîta artă cizelată De rafinatul Benvenuto, sclipea pe masă înșirată. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 81. 3. (Peiorativ) Perfid, viclean, crud. Cîte blăsteme vărsau asupra tiranului rafinat acele buze ce vineau de amuțeau învinețite sub spînzurătoarea ce stă dinaintea ușii. NEGRUZZI, S. I 311.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RAFINÁT, -Ă adj. 1. (Despre o substanță, un produs) Curățat de corpuri străine; obținut prin rafinare. 2. (Fig.) Fin, delicat, subtil. 3. (Peior.) Perfid. [Cf. fr. raffiné].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RAFINÁT, -Ă adj. 1. (despre produse) obținut prin rafinare. 2. (fig.) fin, delicat, subtil. 3. (peior.) perfid. (< fr. raffiné)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RAFINÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A RAFINA și A SE RAFINA. 2) depr. Care vădește perfidie; viclean; șiret. /v. a (se) rafina
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rafinat a. 1. purificat; 2. fig. subtil, delicat până la exces.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*rafinát, -ă adj. (fr. raffiné). Curățat, purificat: zahăr, petrol rafinat. Fig. Fin, delicat: gust rafinat. Subtil, șiret: un politic rafinat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rafinát adj. m., pl. rafináți; f. sg. rafinátă, pl. rafináte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RAFINÁT adj. 1. v. ales. 2. v. stilat. 3. v. fin. 4. savant. (O ~ mânuire a efectelor sonore.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RAFINÁT adj. v. manierat, stilat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RAFINAT adj. 1. ales, distins, fin, select, stilat, subtil, (fam.) șic, (fig.) subțire. (Un public ~.) 2. cultivat, stilat, (fig.) subțire. (Exprimare ~.) 3. fin, subtil. (Nuanțe ~.) 4. savant. (O ~ mînuire a efectelor sonore.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rafinat adj. v. MANIERAT. STILAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Rafinat ≠ vulgar
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
rafinat, rafinatăadjectiv
- 1. (Despre produse și substanțe) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2. Ales, delicat, fin, manierat, stilat, subtil. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- În mijlocul acestui străvechi, substanțial și rafinat belșug al pămîntului se află orașul Rîmnicul-Vîlcii. BOGZA, C. O. 365. DLRLC
- Era om cărturar, spirit rafinat și prietin cu învățații de la școlile cele mari din scaunul crăiei leșești. SADOVEANU, O. VII 97. DLRLC
- Străvechea mea argintărie cu atîta artă cizelată De rafinatul Benvenuto, sclipea pe masă înșirată. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 81. DLRLC
-
-
- Cîte blăsteme vărsau asupra tiranului rafinat acele buze ce vineau de amuțeau învinețite sub spînzurătoarea ce stă dinaintea ușii. NEGRUZZI, S. I 311. DLRLC
-
etimologie:
- rafina DEX '98 DEX '09
- raffiné DEX '09 DEX '98 DN
-