24 de definitzii pentru rachiu
din care- explicative (18)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RACHÍU (2) rachiuri s. n. 1. Nume generic dat diferitelor bauturi alcoolice tari obtzinute natural prin distilarea vinului a fructelor a sucurilor fermentate a cerealelor sau sintetic prin diluarea alcoolului cu apa (shi cu esentze) fara adaos de sirop de zahar; vinars. 2. Cantitate de rachiu (1) contzinuta de un pahar de o sticla etc. Din tc. rakı.
rachiu sn [At: BIBLIA (1688) 98/55 / V: (reg) rac~ ~ie rachie rechie sf / Pl: ~ri / E: tc raki srb rakija] 1 Nume generic dat bauturilor alcoolice obtzinute prin distilarea vinului a fructelor a cerealelor etc. sau sintetic prin amestecul alcoolului cu apa (shi cu esentze) fara adaos de sirop de zahar Si: (reg) holerca (3) palinca vinars. 2 (is) ~ nemtzesc (sau de venin) Produs farmaceutic folosit k purgativ. 3 (Reg; is) ~l miresei Rachiu (1) (colorat in roshu) care se serveshte nuntashilor in casa noilor casatoritzi a doua zi dupa nunta. 4 (Ie) A face ~ pisicii A plange. 5 Portzie de rachiu (1) (cat incape intr un pahar). 6 (Reg) Petrecere care se face dupa nunta la parintzii miresei. 7 (Art) Joc popular care se danseaza la nuntzi. 8 Melodia care se danseaza rachiul (7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
rachíu s.n. 1 Nume generic dat bauturilor alcoolice tari obtzinute natural prin distilarea vinului a fructelor a sucurilor fermentate etc. sau sintetic prin diluarea cu apa shi cu esentze a alcoolului etilic rafinat fara adaos de sirop de zahar; (reg.) holerca vinars. ◊ Rachiul miresei = rachiu (colorat in roshu) care se serveshte nuntashilor in casa noilor casatoritzi a doua zi dupa nunta. Rachiu de drojdie (sau de drojdii) v. drojdie. ◊ Expr. (reg.) A face rachiu pisicii = a plange. Strunga minciunilor shi vama rachiului v. minciuna. 2 Portzie de rachiu care incape intrun pahar intro sticla. 3 (inv.) Rachiu nemtzesc (sau de venin) = produs farmaceutic folosit k purgativ. • pl. iuri. shi (reg.) rachíe rachíe s.f. / <tc. rakι srb. rakija.
- sursa: DEXI (2007)
- adaugata de CristinaDianaN
- actziuni
RACHÍU rachiuri s. n. 1. Nume generic dat diferitelor bauturi alcoolice tari obtzinute natural prin distilarea vinului a fructelor a sucurilor fermentate a cerealelor sau sintetic prin diluarea alcoolului cu apa (shi cu esentze) fara adaos de sirop de zahar; vinars. 2. Cantitate de rachiu (1) contzinuta de un pahar de o sticla etc. Din tc. rakı.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
RACHÍU rachiuri s. n. Nume generic dat diferitelor bauturi alcoolice extrase din fructe din drojdia de vin sau obtzinute prin amestecul alcoolului cu apa (uneori cu adaos de esentze); vinars palinca. V. tzuica. Moshneagul sta la masa cu trei necunoscutzi bea rachiu tare ishi povesteshte necazurile. C. PETRESCU S. 49. Pescarii lipoveni turnau rachiul in farfurii shii dau foc cu chibritul. BART E. 323. Mosh Nichifor a tras o dushca de rachiu din plosca lui cea de Brashov. CREANGA P. 117. E rachiu de la Piteshti Cind bei te inveseleshti. TEODORESCU P. P. 176. ◊ Rachiu de drojdie v. drojdie. Variante: (regional) rachíe rachii (TZICHINDEAL F. 58 BUDAIDELEANU TZ. 345 SHEZ. I 276) rachíe rachii (POPOVICIBANATZEANU V. M. 58 SBIERA P. 306) s. f. rachíu (SBIERA P. 256) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RACHÍU ~ri n. Bautura alcoolica tare obtzinuta prin diluarea cu apa a alcoolului etilic rafinat sau prin distilarea sucurilor dulci (de fructe de struguri etc.) fermentate. /<turc. raki
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rachiu n. alcool combinat cu apa se face din vin sau bucate din prune ori cireshe etc.: rachiul se numeshte in Mold. holerca iar in Tr. palinca shi vinars; varietatzi: basamac boshtina sau prashtina tzuica. [Turc. RAKI].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rachíŭ n. pl. urĭ (turc. raki rachiŭ d. ar. ’arak sudoare suc stors; bg. sirb. rakija [de unde vine forma rachíe shi ráchie in Ban. shi Trans.] rus. raká ngr. alb. raki sp. arác fr. arack shi rack. V. arac). O bautura spirtoasa scoasa din vin destilat din prune shi alte poame shi din cereale shi care tzaraniĭ din Moldova obishnuĭesc a o bea destul de des. (In Trans. vinars). V. spirt alcool palinca holerca basamac tzuĭk prashtina papacĭoc vutca rom coñac poshirca posletz bulearca.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
basharachiu sn vz bashrachiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
rachie sf vz rachiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
rachie1 sf vz rachiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
rachie2 sf vz rechie1
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
rachiu sn vz rachiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RACHÍE s. f. v. rachiu.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RACHÍE s. f. v. rachiu.
- sursa: DLRM (1958)
- adaugata de gall
- actziuni
RACHÍE s. f. v. rachiu.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RACHÍU s. n. v. rachiu.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rachíe V. rachiŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rachíe V. rachiŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
rachíu s. n. art. rachíul; (sorturi portzii) pl. rachíuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rachíu s. n. art. rachíul; (sorturi portzii) pl. rachíuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rachiu
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RACHÍU s. (Mold.) holerca (Transilv. shi Ban.) palinca (Transilv.) stropsheala vinars (glumetz) agheasma (arg.) tabardos. (O cinzeaca de ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RACHIU s. (Mold.) holerca (Transilv. shi Ban.) palinca (Transilv.) stropsheala vinars (glumetz) agheasma (arg.) tabardos. (O cinzeaca de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rachíu (rachíuri) s. n. Vinars. Var. Trans. rachie. Mr. arachie megl. rachiie. Tc. raki < arab. araq (Roesler 601; Cihac II 302; SHeineanu II 298) cf. bg. sb. rakija ngr. ραϰί rus. raki shi direct din arab. fr. arak it. arac(k) sp. arac engl. arrack. Der. rachier s. m. (producator de tzuica distilator); rachiereasa (var. rachieritza) s. f. (nevasta de rachier); rachigiu s. m. (inv. producator de tzuica) din tc. rakici; rachierie s. f. (distilerie); rachiitza s. f. (inv. bodega).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N52) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N52) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rachiu, rachiurisubstantiv neutru
- 1. Nume generic dat diferitelor bauturi alcoolice tari obtzinute natural prin distilarea vinului a fructelor a sucurilor fermentate a cerealelor sau sintetic prin diluarea alcoolului cu apa (shi cu esentze) fara adaos de sirop de zahar. DEX '09 DLRLC
- Moshneagul sta la masa cu trei necunoscutzi bea rachiu tare ishi povesteshte necazurile. C. PETRESCU S. 49. DLRLC
- Pescarii lipoveni turnau rachiul in farfurii shii dau foc cu chibritul. BART E. 323. DLRLC
- Mosh Nichifor a tras o dushca de rachiu din plosca lui cea de Brashov. CREANGA P. 117. DLRLC
- E rachiu de la Piteshti Cind bei te inveseleshti. TEODORESCU P. P. 176. DLRLC
-
-
etimologie:
- rakı DEX '98 DEX '09