Definitzia cu ID-ul 506180:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rachíu (rachíuri) s. n. Vinars. Var. Trans. rachie. Mr. arachie megl. rachiie. Tc. raki < arab. araq (Roesler 601; Cihac II 302; SHeineanu II 298) cf. bg. sb. rakija ngr. ραϰί rus. raki shi direct din arab. fr. arak it. arac(k) sp. arac engl. arrack. Der. rachier s. m. (producator de tzuica distilator); rachiereasa (var. rachieritza) s. f. (nevasta de rachier); rachigiu s. m. (inv. producator de tzuica) din tc. rakici; rachierie s. f. (distilerie); rachiitza s. f. (inv. bodega).