RAC raci s. m. 1. Crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare de culoare neagraverzuie care devine roshie la fiert cu abdomenul inelat cu cinci perechi de picioare dintre care cea din fatza este in forma de cleshte (Astacus fluviatilis). ◊ Expr. A da inapoi (sau indarat) k racul = ai merge rau a nu mai progresa. Roshu k racul (sau k un rac fiert) se spune despre o persoana foarte roshie la fatza. 2. N. pr. art. Numele unei constelatzii in dreptul careia Soarele ajunge la solstitziul de vara. ◊ Tropicul Racului = cerc imaginar pe globul pamantesc la 23°27’ nord de Ecuator care limiteaza zona tropicala de cea boreala. ♦ A patra dintre cele 12 zodii; zodia cancerului. 3. Nume dat unor unelte care prind sau agatza k picioarele racului (1): a) dispozitiv folosit pentru fixarea coloanei de tzevi de pompare in coloana de exploatare a unei sonde; b) dispozitiv folosit la prinderea shi readucerea la suprafatza a unor piese scapate sau ramase accidental in gaura de sonda. 4. Ustensila de uz casnic confectzionata din otzel ascutzita shi prevazuta cu un maner cu care se extrag dopurile din sticlele infundate; tirbushon. 5. (Med.; pop.) Cancer. Din sl. rakŭ.

rac² [At: ANON. CAR. / Pl: raci sm ~uri sn / E: vsl ракъ] 1 sm Crustaceu comestibil acoperit cu carapace tare de culoare neagraverzuie care devine roshie la fiert cu abdomenul inelat cu cinci perechi de picioare cea din fatza avand forma de cleshte care traieshte in lacuri shi in rauri (Astacus fluviatilis). 2 sm (Is) „ de mare Crab (Carcinus moenas). 3 sm (Ias) Homar (Homarus). 4 sm (Ias) Stacoj (Homarus vulgaris). 5 sm (Bot; reg; ic) ~ulpamantului Ciormoiag (1) (Melampyrum cristatum). 6 sm (Ie) A da (sau a merge) inapoi (sau indarat k ~ul (sau k racii) sau ai spori k la ~ Ai merge rau. 7 sm (Is) Gat de ~ Lucru foarte bun. 8 sm (Ie) Iute k ~ul Incet. 9 sm (Ie) I se bate inima k la un ~ mort Se spune cand cineva este foarte speriat. 10 sm (Ie) Fierbe sangele in el k intro coaja de ~ (mort) Se spune despre un om lipsit de energie fara vlaga. 11 sm (Is) Roshu k ~ul (sau k un ~ fiert) Foarte roshu la fatza. 12 sms (Art.) Una dintre cele douasprezece constelatzii ale zodiacului in dreptul careia ajunge soarele la solstitziul de vara Si: cancer (4). 13 sm (Is) Tropicul ~ului (sau cancerului) Paralela de latitudine la 23°27' nord de ecuator care limiteaza zona tropicala de cea boreala. 14 sm (Med; pop; shis boala de ~) Cancer (1). 15 sm (Reg) Umflatura pe trunchiul unui copac. 16 smn (Pan) Nume dat mai multor obiecte (cu capat bifurcat ascutzit sau incovoiat) cu care se prinde se agatza se trage ceva. 17 smn Ancora (1). 18 smn Dispozitiv folosit pentru fixarea coloanei de tzevi de pompare in coloana de exploatare a unei sonde. 19 smn Dispozitiv folosit pentru prinderea shi readucerea la suprafatza a unor piese scapate sau ramase accidental in gaura de sonda. 20 smn Carlig de fier cu mai multzi coltzi atarnat de o franghie folosit pentru scoaterea galetzilor cazute in fantana. 21 smn Tirbushon. 22 smn Unealta cu ajutorul careia se scoate incarcatura pushtii shi cu care aceasta se curatza in interior. 23 smn Carligul unditzei. 24 smn Belciug (1). 25 smn Clantza (2). 26 smn Fiecare dintre furcile lesei de prins peshte. 27 smn Cele doua manere care prind intre ele panza joagarului. 28 smn Bucata de fier in forma de X prinsa deasupra jugului pentru a nu se uza din cauza protzapului. 29 smn Unealta de dulgherie nedefinita mai indeaproape. 30 sm (Reg) Intaritura la malul raurilor facuta din grinzi ashezate pe picioare de lemn peste care se pun crengi pietrish etc. 31 sn (Reg; lpl) Radacinile aeriene ale porumbului. 32 sm (Ent; reg; de obicei determinat prin ”de pamant„ sau ”de camp") Coropishnitza (1) (Grylotalpa vulgaris). 33 sm (Reg; de obicei art.; ship) Dans popular in ritm de hora. 34 sm (Reg; ship) Melodie dupa care se executa racii (33). 35 sm (Olt; Mun; mpl) Mancare pregatita din ardei (roshii) umplutzi cu faina ceapa prajita uneori shi orez shi fiertzi in zeama de varza. 35 sm Ardei uscat shi pisat cu usturoi.

RAC raci s. m. 1. Crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare de culoare neagraverzuie care devine roshie la fiert cu abdomenul inelat cu cinci perechi de picioare dintre care cea din fatza este in forma de cleshte (Astacus fluviatilis). ◊ Expr. A da inapoi (sau indarat) k racul = ai merge rau a nu mai progresa. Roshu k racul (sau k un rac fiert) se spune despre o persoana foarte roshie la fatza. 2. (Art.) Numele unei constelatzii in dreptul careia Soarele ajunge la solstitziul de vara. ◊ Tropicul racului = cerc imaginar pe globul pamantesc la 23°27’ nord de ecuator care limiteaza zona tropicala de cea boreala. Zodia (sau semnul) racului = a patra dintre cele 12 zodii; zodia cancerului. 3. Nume dat unor unelte care prind sau agatza k picioarele racului (1): a) dispozitiv folosit pentru fixarea coloanei de tzevi de pompare in coloana de exploatare a unei sonde; b) dispozitiv folosit la prinderea shi readucerea la suprafatza a unor piese scapate sau ramase accidental in gaura de sonda. 4. Ustensila de uz casnic confectzionata din otzel ascutzita shi prevazuta cu un maner cu care se extrag dopurile din sticlele infundate; tirbushon. 5. (Med.; pop.) Cancer. Din sl. rakŭ.

RAC raci s. m. shi (3) racuri s. n. 1. Crustaceu decapod acoperit cu o carapace de culoare neagraverzuie (care prin fierbere devine roshie) avind perechea anterioara a picioarelor in forma unor cleshti dintzatzi cu ajutorul carora apuca hrana; traieshte in lacuri shi riuri shi e cautat pentru carnea lui gustoasa (Astacus fluviatilis). Mata trebuie sa cunoshti k racilor le place carne cu miros. SADOVEANU I. A. 82. Peshtele sa stricat shi racii lau mincat. ALEXANDRESCU M. 404. ◊ Expr. A da inapoi (sau indarat) k racul = ai merge rau a regresa. Roshu k un rac fiert sau k racul se spune despre o persoana foarte roshie la fatza. Numai cel vad k vine rosh k un rac. SADOVEANU O. I 331. Capitanul foc de minie ieshi din apa roshu k un rac fiert. BART S. M. 101. 2. (In forma articulata) Numele popular al unei constelatzii in dreptul careia ajunge soarele la solstitziul de vara (shi de unde incepe a da inapoi fiind in declin); cancer. ◊ Tropicul racului (sau cancerului) = cerc imaginar pe globul pamintesc la 23°27' nord de ecuator formind limita conventzionala teoretica intre zona tropicala shi cea temperata boreala. Zodia (sau semnul) racului = a patra dintre cele 12 zodii; zodia cancerului. 3. Nume dat diferitelor unelte care prind sau agatza (k picioarele racului): a) ancora mitza (4). Unul din plutashi apuca racul puternic... shi infigindul in pamint incearca sa opreasca pluta. BOGZA C. O. 378; b) unealta folosita pentru trasul burlanelor sau al altor piese dintro gaura de sonda; c) tirbushon. Calugarul voi sa mai destupe una dar i luai racul din mina. HOGASH DR. 272. 4. (Med.) Numele popular al cancerului.

RAC¹ raci m. 1) Crustaceu dulcicol cu carapacea brunaverzuie (roshie dupa fierbere) avand prima pereche de picioare in forma de cleshte. ◊ Roshu k ~ul cu fatza foarte rosie. A da inapoi (sau indarat) k ~ul a) a se retrage; b) a regresa. 2) la sing. art. pop. Constelatzie situata in dreptul Soarelui cand acesta ajunge la solstitziul de vara. ◊ Tropicul ~ului paralela de 23°27’ latitudine nordica. Zodia (sau semnul) ~ului unul dintre cele douasprezece sectoare ale zodiacului; zodia Cancerului. 3) med. pop. Tumoare maligna constand din inmultzirea excesiva a celulelor cu distrugerea tzesuturilor vecine normale; cancer. /<sl. raku

rac m. 1. crustaceu decapod traieshte in ape dulci sub pietre sau radacini; coajai devine roshie cand e fiert sau fript (Astacus fluviatilis): rosh k racul; rac de mare stacoj; 2. unul din cele 12 semne ale zodiacului numit shi cancer; 3. sensuri tehnice: a) shurup de fier sau de otzel pentru scos dopuri; b) unealta pentru vergele de pushca cu care se scoate incarcatura armei; c) furca cu care se opreshte carutza pe un suish; d) pl. n. ancora: sa ridice racurile shi sa umfle panzele POP.; e) belciug. [Slav. RAKŬ; sensurile tehnice fac aluziune la cracii insectei].

rac m. (vsl. rakŭ rus. sirb. bg. ceh. pol. rus. ung. rak. V. racar). Un crustaceŭ (ástacus fluviátilis) care traĭeshte in riurĭ shi lacurĭ shi care se maninca. (Racu are zece picĭoare dintre care cele doŭa din ainte se deschid k nishte foarfece shi poate stringe cu ele foarte tare. Are shi doŭa antene lungĭ numite pop. mustatzĭ ĭar coadeĭ poporuĭ zice git. In realitate capu raculuĭ e tocmaĭ in partea opusa. Dar poporu pintr’o falsa observatziune crede k racu dacashĭ tiriĭe coada ishĭ tiriĭe gitu shi capu shi de aceĭa zice k merge inapoĭ. De aicĭ shi expresiunea a da inapoĭ k racu a regresa. Racu fert devine stacoshiŭ. De aicĭ shi expresiunea rosh k racu). Al shaselea semn al zodiaculuĭ (Iuniŭ): zodia raculuĭ. Astr. Geogr. Tropicu raculuĭ (saŭ canceruluĭ) tropicu de nord. S. n. pl. urĭ. Destupator sfredel special facut de scos dopurile de pluta din buteliĭ (fr. tirebouchon) saŭ pus in virfu verigiĭ de scos furtuĭala din pushtile care se incarcaŭ pe la gura shi de prins peticile cu care se curatza tzeava pin auntru. Furca cu care se opreshte carutza cind se opreshte pe un suish (sirb. raklje). Ancora (Vechĭ). O boala teribila (numita shi cancer shi schiros) care consista intr’o unflatura interna care degenereaza in ulcer shi care maninca organu unde s’a produs (stomah ficat tzitza sh. a.). V. crab stacoj.

rac s. m. pl. raci

rac s. m. pl. raci

Trópicul Rácului s. propriu n.

Trópicul Rácului s.pr. n.

RAC s. v. ancora cancer coropishnitza destupatoare neoplasm tirbushon tumoare maligna.

RAC s. 1. (ZOOL.; Astacus fluviatilis) (rar) stacoj. 2. (pop.) cancer. (Zodia ~ului.)

RAC s. 1. (ZOOL.; Astacus fluviatilis) (rar) stacoj. 2. (pop.) cancer. (Zodia ~.)

rac s. v. ANCORA. CANCER. COROPISHNITZA. DESTUPATOARE. NEOPLASM. TIRBUSHON. TUMOARE MALIGNA.

TRIFOIULRÁCULUI s. v. vatamatoare.

TROPICUL RÁCULUI s. (GEOGR.) (pop.) tropicul cancerului.

TROPICUL RACULUI s. (GEOGR.) (pop.) tropicul cancerului.

RAC raci s. m. ~ 4. (Mold.) ~ 6. (Inv.) Ancora. 7. (Mil.) Unealta de fier de diferite forme de unul din capetele careia este fixata o tija shi care se intrebuintzeaza pentru a extrage proiectilele de pe tzeava unei arme de foc. 8. Darac. (din sl. rakŭ; cf. bg. scr. pol. rus. rak magh. rák)

rac (ráci) s. m. 1. Crustaceu de riu (Astacus fluviatilis). 2. (Inv.) Cancer tumoare maligna. 3. Cancer constelatzie. 4. (Inv.) Ancora. 5. (Mold.) Tirbushon. 6. Extractor. 7. Grebla pieptene. Mr. (a)rac megl. rac. Sl. rakŭ (Miklosich Slaw. Elem. 42; Cihac II 302; Conev 42) cf. bg. sb. cr. pol. rus. rak mag. rák. Der. racar s. m. (pescar de raci); raculetz s. m. (planta Polygonum bistorta) cf. numele sau shtiintzific; racushor s. m. (insecta Nepa cinerea); racovina (var. racovina racoina rocoina) s. f. (planta Stellaria media; Alsine verna; Anagallis arvensis) din sl. (sb. rus.) rakovina; rocotzea s. f. (planta Stellaria graminea) probabil de la cuvintul anterior prin contaminare cu rototzea cf. roata; rocotzel s. m. (planta Holosteum umbellatum); raciuina s. f. (planta Galium angustifolium); raciul s. n. (Mold. plasa de prins raci de riu) probabil var. de la racila s. f. (Munt. plasa de pescuit raci) din sb. račilo (Candrea); racila s. f. (boala cronica indispozitzie) cu suf. sl. ilo cf. rotila; rociu s. n. (plasa de pescuit raci) din mag. rácsa (Cihac II 524).

rac raci s.m. 1. (zool.) Crustaceu comestibil cu o pereche de picioare in forma de cleshte (Astacus fluviatilis). 2. (med.; pop.) Cancer (Faiciuc1998). ♦ (onom.) Raci porecla pentru locuitorii din Ungurashi (AER 2010). Din sl. rakǔ (SHaineanu Scriban; Miklosich Cihac Conev cf. DER; DEX MDA).

rac i s.m. (med.) Cancer (Faiciuc 1998). Din sl. rakǔ magh. rák.

RACU com. in jud. Harghita; 1.548 loc. (2005). Situata in depr. Ciuc; pragul de la R. alcatuit din roci mai dure de natura eruptiva desparte compartimentul Ciucului superior de cel mijlociu. Exploatari de balast. Ruinele unei cetatzi dacice fortificate (sec. 1 d. Hr.) biserica romanocatolica (sec. 13) cu zid de incinta shi conacul „Cserei”. Atestat documentar in 1333.

RACUL V. Cancerul.

a merge k racul expr. 1. a merge cu spatele inainte. 2. (fig.) a regresa.

roshu k racul expr. (d. oameni) congestionat roshu la fatza.