PUDOÁRE pudori s. f. Sentiment de sfiala de jena de decentza manifestat in comportarea cuiva; pudicitate; p. ext. curatzenie morala. ♦ (Jur.) Castitate virginitate. ♦ Atentat la pudoare = infractziune care consta in incercarea de a viola o femeie. Din lat. pudor oris fr. pudeur.

pudoare sf [At: FIS. 79/28 / Pl: (rar) ~ori / E: fr pudeur lat pudor] 1 Sentiment de sfiala de jena de decentza etc. manifestat in comportarea cuiva Si: pudicitate (1) (ltr) pudicitzie (1). 2 Comportare care arata pudoare (1) Si: pudicitate (2) (ltr) pudicitzie (2). 3 (Rar) Modestie. 4 (Jur) Castitate. 5 (Jur; is) Atentat la ~ Infractziune care consta in incercarea de a viola o femeie.

PUDOÁRE s. f. Sentiment de sfiala de jena de decentza manifestat in comportarea cuiva; pudicitate; p. ext. curatzenie morala. ♦ (Jur.) Castitate virginitate. ♦ Atentat la pudoare = infractziune care consta in incercarea de a viola o femeie. Din lat. pudor oris fr. pudeur.

PUDOÁRE s. f. sg. Atitudine decenta sfiala de a face ceva impotriva buneicuviintze; p. ext. curatzenie morala castitate. Vad k evitai sami spui cine a intervenit. Laudabila pudoare! C. PETRESCU I. II 153. Cine ride? Iar Susana?.. Ce pudoare in fatza ei! ALECSANDRI T. I 253. ◊ Expr. Atentat la pudoare = incercare de violare a unei femei.

PUDOÁRE s.f. Sfiala sfiiciune; atitudine decenta; rushine; (p. ext.) curatzenie morala castitate. [Gen. orii. / < lat. pudor cf. it. pudore fr. pudeur].

PUDOÁRE s. f. sentiment de sfiala de rushine de jena de decentza; (p. ext.) curatzenie morala castitate; pudicitate. (< lat. pudor fr. pudeur)

PUDOÁRE f. 1) Sentiment de decentza in comportare; rushine. 2) Curatzenie morala; castitate. /<lat. pudor ~oris fr. pudeur

pudoare f. 1. rushine onesta cauzata de teama raului moral; 2. un fel de discretziune rezerva sau modestie ce opreshte de a auzi a spune ori a face unele lucruri.

*pudoáre f. pl. orĭ (lat. pudor). Rushine sentimentu care te face sa evitzĭ faptele necuviincĭoase orĭ ordinare.

!pudoáre s. f. g.d. art. pudórii; pl. pudóri

pudoáre s. f. g.d. art. pudórii

PUDOÁRE s. 1. v. bunacuviintza. 2. v. inocentza.

PUDOARE s. 1. decentza jena maniera rushine sfiala bunacuviintza (rar) pudicitate (latinism rar) pudicitzie. (Nu are nici un pic de ~.) 2. candoare castitate feciorie inocentza neprihanire nevinovatzie pudicitate virginitate (inv.) smerenie vergurie (fig.) curatzenie imaculare neintinare puritate (inv. fig.) curatzie. (~ zimbetului ei.)

PUDOARE. Subst. Pudoare pudicitate decentza rushine rushinare jena; sfiala sfiire sfiiciune timiditate stinjeneala stinjenire stinghereala reticentza. Castitate puritate neprihanire nevinovatzie moralitate virtute. Adj. Pudic decent rushinos; rushinat jenat; sfiicios sfios sfielnic sfietz (inv.) timid stinjenit stingherit incurcat. Pudibund (livr.). Cast pur neprihanit angelic moral virtuos. Vb. A se rushina a fi rushinos ai fi rushine a muri de rushine ai plesni (ai crapa) cuiva obrazul (ochii) de rushine a intra in pamint de rushine a fi cuprins de rushine ai veni (cuiva) sa intre in pamint a ramine cu nasul in pamint a se jena ai fi jena a se sfii a se stinjeni (reg.). Adv. Cu jena cu sfiala. V. inocentza modestie nehotarire politetze sensibilitate.

PUDOR DOCERI NON POTEST NASCI POTEST (lat.) pudoarea nu se poate invatza ea este innascuta Publilius Syrus „Sententiae” 580.

QUOD NON VETAT LEX HOC VETAT FIERI PUDOR (lat.) ceea ce nu interzice legea interzice pudoarea Seneca „Troades” 334.