PROSCRÍS A proscrishi se adj. s. m. shi f. 1. Adj. s. m. shi f. (Persoana) care nu mai beneficiaza de apararea legii care este in exil prin expulzare prin surghiunire. 2. Adj. (Despre idei actziuni etc.) Interzis oprit. V. proscrie.

proscris ~a [At: NEGULICI / V: (ivr) pres~ / Pl: ~ishi ~e / E: proscrie] 12 smf a (Persoana) care sufera rigorile unei proscriptzii (1). 34 smf a (Persoana) obligat(a) sashi paraseasca patria pentru o vina politica Si: exilat (12) surghiunit. 56 smf a (In Antichitatea romana) (Om) condamnat la moarte fara forme judiciare pe motive politice. 7 a (Rar; d. idei atitudini actziuni) Interzis.

PROSCRÍS A proscrishi se adj. 1. (Adesea substantivat) Scos de sub apararea legilor izgonit din patrie; exilat surghiunit. 2. (Despre idei actziuni etc.) Interzis oprit. V. proscrie.

PROSCRÍS A proscrishi se adj. (Invechit shi arhaizant) 1. (Adesea substantivat) Scos de sub scutul legilor izgonit din patrie; exilat expulzat surghiunit. A fost trecut primul pe lista proscrishilor. SADOVEANU E. 228. Proscris in a mea tzara eu nu ma voi rentoarce; SHi ochii mei in lacrimi vanchide un strain. BOLINTINEANU O. 2. In tot timpul cit a fost proscris shi pribeag [Balcescu] nu a lipsit un singur moment pina la moarte de a lucra pentru tzara lui cu pericolul vietzii shi al sanatatzii. GHICA S. A. 166. 2. (Despre idei atitudini actziuni) Interzis oprit neingaduit. Despotismul proscris cata inca a veni in mijlocul nostru sub nume mincinoase shi sub masca. BOLINTINEANU O. 258.

PROSCRÍS A adj. s.m. shi f. 1. (Cel) care a fost scos de sub scutul legii; condamnat la moarte. ♦ Exilat. 2. (Despre idei actziuni etc.) Interzis oprit. [Cf. fr. proscrit lat. proscriptus].

PROSCRÍS A I. adj. s. m. f. (cel) care a fost scos de sub scutul legii; izgonit exilat. II. adj. (despre idei actziuni etc.) interzis oprit. (< proscrie)

proscris m. 1. cel lovit de proscriptziune; 2. cel exilat.

*proscris a adj. shi s. Lovit de procriptziune; averile proscrishilor se confiscaŭ.

!proscrís (proscris/proscris) adj. m. s. m. pl. proscríshi; adj. f. s. f. proscrísa pl. proscríse

proscrís adj. m. s. m. (sil. mf. scris) pl. proscríshi; f. sg. proscrísa pl. proscríse

PROSCRÍS adj. s. 1. adj. s. v. exilat. 2. adj. interzis neingaduit nepermis oprit. (Un lucru ~.)

PROSCRIS adj. s. 1. adj. s. (JUR.) alungat exilat gonit izgonit pribeag surghiunit (livr.) relegat (inv.) surghiun. (Un ~ politic.) 2. adj. interzis neingaduit nepermis oprit. (Un lucru ~.)