PRISTÁV (1 2) pristavi s. m. (3) pristavuri s. n. 1. (In Evul Mediu in TZara Romaneasca shi in Moldova) Persoana care anuntza populatziei shtirile oficiale dispozitziile ordonantzele; crainic. ♦ Functzionar administrativ; ispravnic. 2. S. m. Vataf pe moshia unui boier. 3. S. n. (Inv.) Comunicare oficiala ordonantza porunca. Din sl. pristavŭ.

pristav [At: (a. 1630) IORGA S. D. I 274 / A shi: (reg) pris~ / Pl: (113) ~i (14) ~uri / E: slv приставъ] 1 sm (Irg) Persoana insarcinata cu supravegherea unui grup de oameni care lucreaza la o constructzie. 2 sm (Reg) Persoana care supraveghea munca oamenilor de pe o moshie Si: (inv) logofat vataf. 3 sm (Reg; is) ~ de pluguri Persoana care supraveghea plugurile shi plugarii de pe o moshie. 4 sm (Inv; pgn; de obicei urmat de determinari care arata felul) Supraveghetor. 5 sm (Inv; pgn; de obicei urmat de determinari care arata felul) Administrator. 6 sm (Inv; pgn; de obicei urmat de determinari care arata felul) Paznic². 7 sm (Inv; is) ~ul casei Majordom. 8 sm (inv) Slujbash care avea diverse atributzii financiare sau juridice mai ales k executor. 9 sm (Mol; Trs) Fiecare dintre persoanele care faceau parte din consiliul de conducere al unei comune Si: pargar. 10 sm (Irg) Fiecare dintre persoanele care indeplinesc sarcini subordonate cu prilejul unei sarbatori religioase al unei ceremonii etc. 1112 sm a (Persoana) care avea sarcina sa anuntze public pristavurile (14) Si: crainic (ivr) priatavnic. 13 sm (Trs) Argat. 14 sm (Trs) Odaiash. 15 sn Dispozitzie anuntzata de pristav (11).

PRISTÁV (1 2) pristavi s. m. (3) pristavuri s. n. 1. (In evul mediu in TZara Romaneasca shi in Moldova) Persoana care anuntza populatziei shtirile oficiale; crainic. ♦ Functzionar administrativ; ispravnic. 2. S. m. Vataf pe moshia unui boier. 3. S. n. (Inv.) Comunicare oficiala ordonantza porunca. Din sl. pristavŭ.

PRISTÁV¹ pristavi s. m. (Invechit) 1. Cel care anuntza poporului shtirile oriciale; crainic. A strigat shi pristavul porunca. SADOVEANU D. P. 26. Tunurile seraiului shi pristavii in pietze vestira moartea lui Murad al IIIlea. BALCESCU O. II 63. ♦ Slujbash cu functzii administrative; ispravnic. Eu is ficior boieresc... Pot sajung shi pristav. ALECSANDRI T. 665. Noi la pristav am strigat SHi catre el neam laudat Sa ne dea drumul imparatul. PASCULESCU L. P. 220. 2. Slujbash pe moshia unui boier; vataf. Cind sint mai multe pluguri pe brazda... este unul pus mai mare peste toate plugurile; el se numeshte vatav sau pristav. PAMFILE A. R. 51.

PRISTÁV ~i m. inv. 1) Persoana care anuntza shtirile oficiale; crainic. 2) Supraveghetor pe moshia unui boier; vataf. /<sl. pristavu

pristav m. strigator public: imparatul puse sa strige pristavul in toata imparatzia ISP. [Slav. PRISTAVŬ].

prístav (est) shi áv (vest) m. (vsl. pristavŭ d. pristaviti a asheza; sirb. prístav adjunct; rus. pristav comisar de politzie mesager. V. po shi rastav). Vechĭ. Supraveghetor administrator. Azĭ. Rar. Munt. Craĭnic anuntzator. Mold. Supraveghetor de podarĭ (de maturatorĭ de strada). Trans. Portarel. Odaĭash. Argat. V. telal.

pristáv¹ (vataf ispravnic crainic) s. m. pl. pristávi

pristáv (vataf ispravnic crainic) s. m. pl. pristávi

PRISTÁV s. v. administrator crainic mesager paza paznic pazitor portarel sol straja strajer trimis vechil vestitor.

pristav s. v. ADMINISTRATOR. CRAINIC. MESAGER. PAZA. PAZNIC. PAZITOR. PORTAREL. SOL. STRAJA. STRAJER. TRIMIS. VECHIL. VESTITOR.

pristáv (pristávi) s. m. 1. Crainic. 2. Ordonantza porunca. 3. Intendent vataf. Sl. pristavŭ „ushier” (Miklosich Slaw. Elem. 39; Conev 60). Der. pristavi vb. (inv. a instala in functzie a preda postul) din sl. pristaviti; pristavoaie s. f. (sotzia pristavului); pristavlisi vb. (a inmina) din rus. pristavlivati toate inv.