PONDERÁTZIE s. f. Moderatzie cumpatare; echilibru. Din fr. pondération lat. ponderatio.

ponderatzie sf [At: DRLU / V: ~iune / Pl: ~i / E: fr pondération] 1 Echilibru intre mai multe fortze tendintze etc. opuse. 2 Cumpatare. 3 Sobrietate.

PONDERÁTZIE s. f. (Rar) Moderatzie cumpatare; echilibru. Din fr. pondération lat. ponderatio.

PONDERÁTZIE s. f. (Rar) Moderatzie cumpatare. Tirziu [Rominia] intra in perioada organica perioada de echilibru shi de ponderatzie. BOLINTINEANU O. 258.

PONDERÁTZIE s.f. Starea celui ponderat ponderare; moderatzie cumpatare echilibru. [Gen. iei var. ponderatziune s.f. / cf. fr. pondération lat. ponderatio greutate].

PONDERÁTZIE s. f. 1. echilibru intre mai multe fortze tendintze etc. (opuse). 2. moderatzie cumpatare masura. 3. (mat.) afectatzie a unei variabile a unui coeficient a termenului unei functzii. (< fr. pondération lat. ponderatio)

ponderatziune sf vz ponderatzie

PONDERATZIÚNE s.f. v. ponderatzie.

ponderatzi(un)e f. 1. echilibru produs in politica prin diferitele atributziuni ale puterilor publice; 2. fig. cumpat.

*ponderatziúne f. (lat. ponderátio ónis). Fiz. Echilibru produs de fortze contrare. Fig. Echilibru: ponderatziunea puterilor. Linishte potolire: ponderatziune de caracter. SHi átzie.

ponderátzie (tzie) s. f. art. ponderátzia (tzia) g.d. ponderátzii art. ponderátziei

ponderátzie s. f. (sil. tzie) art. ponderátzia (sil. tzia) g.d. ponderátzii art. ponderátziei

PONDERÁTZIE s. v. chibzuiala chibzuintza chibzuire cumintzenie cumpat cumpatare intzelepciune judecata masura minte moderatzie ratziune socoteala socotintza tact.

ponderatzie s. v. CHIBZUIALA. CHIBZUINTZA. CHIBZUIRE. CUMINTZENIE. CUMPAT. CUMPATARE. INTZELEPCIUNE. JUDECATA. MASURA. MINTE. MODERATZIE. RATZIUNE. SOCOTEALA. SOCOTINTZA. TACT.