poghibala sf [At: MUSTE ap. LET. III 47/27 / V: poghidala poghigala pohi~ pughi~ / Pl: ~le / E: cf ucr погибель „prapad nenorocire” rs погибель] 1 (Mol) Om rau Si: pushlama secatura. 2 (Mol) Om de nimic. 3 (Mol) SHtrengar. 4 (Reg) Om slab. 5 (Reg) Vita slaba. 6 (Reg) Lighioana. 7 (Reg; csnp) Ramashitza de la snopii de cereale.

POGHIBÁLA poghibale s. f. (Mold.) SHtrengar. Ha! ha! bine vau mai facut poghibale spurcate ce sintetzi! CREANGA A. 37.

POGHIBALA s.f. (Mold.) Om de nimic secatura pushlama. Acea poghibala spurcata Spandoni sfetnicul lui NicolaiVoda. PSEUDO MUSTE. Etimologie: cf. ucr. pohybelĭ „prapad nenorocire”. Cf. b l o t o r.

poghibala f. Mold. om de nimic shtrengar: poghibale spurcate ce suntetzi! CR. [Vechiurom. poghibala («acea poghibala spurcata Spandoni» N. Muste): cf. bulg. POGHIBEL stricaciune].

poghibála f. pl. e (rus. pogibálŭ ála part. d. pogibátĭ a peri a se ruina: rus. rut. bg. pogibelĭ moarte ruina). Mold. Monstru aratare pocitanie fiintza foarte urita. SHi poghigala (Cov.) shi pughibala (Dor. Drum Drept 1916 378).

poghidala sf vz poghibala

poghigala sf vz poghibala

pohibala sf vz poghibala

pughibala sf vz poghibala

pughibála V. poghibala.

poghibála (reg.) s. f. g.d. art. poghibálei; pl. poghibále

poghibála s. f. g.d. art. poghibálei; pl. poghibále

POGHIBÁLA s. v. derbedeu lepadatura lichea netrebnic pushlama scarnavie secatura.

poghibala s. v. DERBEDEU. LEPADATURA. LICHEA. NETREBNIC. PUSHLAMA. SCIRNAVIE. SECATURA.

poghibála (poghibále) s. f. (Mold.) Lepadatura monstru. Rus. pogibal „ruinat” bg. pogibeli „ruina” (Tiktin) sb. pogibao „ruina”.

poghibala Intre dictzionare nu sint divergentze prea mari cu privire la etimologia acestui cuvint. Dupa DU care declara originea necunoscuta TDRG trimite la bg. пoгuбeль „pierzare” scr. pogibej pogibeo „primejdie” CADE la ucr. пoгuбeль „prapad” Scriban la rus. пoгuбaль participiul lui пoгuбamь dar shi la rus. ucr. пoгuбeль bg. пoгuбeл „moarte ruina” iar DLRM la ucr. пoгyбeль rus. пoгuбeль. Cioranescu la rusa bulgara sirba (a scapat dictzionarelor mai noi nota mea din BL III p. 3537 in care combateam aceste explicatzii). In primul rind intzelesul nu se potriveshte prea bine caci poghibala inseamna „pushlama” (vezi shi Lex. reg. II p. 121 „om (sau animal) foarte slab”) dar gasim in CV 1950 nr. 1 p. 14 (din comuna TZepu) poghibala cu intzelesul de „ramashitza de la snopii de cereale fara spic” prin urmare intzelesul primitiv de „paguba” pare asigurat. Mai serioase sint dificultatzile formale.Accentul in cuvintele slave este pe i chiar daca admitem o deplasare pe silaba urmatoare inca nu se justifica schimbarea lui o in a participiul rusesc пoгuбaль daca a existat (participiul actual e пoгuб) difera k sens; forma ucraineana cea mai indicata din punctul de vedere geografic (in romaneshte cuvintul e cunoscut din Moldova) se pronuntza cu h nu cu g. In realitate in limbile slave nu apare nicaieri derivatul de care avem nevoie (totushi SemcinsKI p. 96 admite originea ucraineana). Sar putea crede k avem aici o formatzie romaneasca cu sufixul eala pronuntzat regional ala; aceasta ipoteza are putzine shanse de a fi acceptata in primul rlnd pentru k nu exista un verb *poghibi (sa presupunem k acest verb a existat shi a fost eliminat de concurentza lui pagubi sau sa vedem in poghibala un derivat de la pagubi influentzat de sl. пoгuбamь?); in al doilea rind pentru k neam ashtepta k macar cu totul accidental sa apara undeva shi o forma cu eala. Absentza totala a acesteia ma face sa cred k am avut dreptate cind am sustzinutzii (SCL VII p. 272) k la baza sufixului nostru este slavul adlo. Putem oare presupune k a existat un sl. *pogibadlo pastrat numai in romaneshte?

poghibála poghibále s.f. (reg.) 1. om de nimic om rau pushlama secatura derbedeu; shtrengar. 2. om slab sau vita slaba. 3. lighioana dihanie. 4. ramashitza de la snopii de cereale fara spic.