PLUMB (1) s. n. (2) plumbi s. m. (3 4) plumburi s. n. 1. S. n. Element chimic metalic moale shi greu maleabil de culoare cenushiealbastruie lucios in momentul obtzinerii sau cand este ashchiat sau pilit proaspat rau conducator de caldura shi de electricitate folosit la fabricarea tzevilor de canalizare shi a tablelor pentru captushirea unor aparate in industria chimica la confectzionarea placilor de acumulatoare etc. ◊ Loc. adv. K plumbul = greu. ◊ Apa de plumb = solutzie bazica de acetat de plumb cu gust dulce folosita in medicina in industria textila etc. 2. S. m. Glontz proiectil. 3. S. n. (Inv. shi reg.) Disc mic de plumb (1) cu care se sigileaza colete vagoane saci etc.; pecete de plumb. ♦ Greutate de diferite forme folosita k lest. 4. S. n. (Reg.) Creion. ♦ (Reg.; shi in sintagma plumb de placa) Condei special cu care se scria pe tablitzele de ardezie. Lat. plumbum.

plumb [At: PSALT. 311 /V: (inv) plum (reg) plomb plomp plump (ivr) blumb / Pl: (1011 1314) ~i (12 1518) ~uri / E: ml plumbum] 1 sns Element chimic metalic moale shi greu maleabil de culoare cenushiealbastrie lucios in momentul taierii sau cand este proaspat ashchiat ori pilit shi intunecat cand este in contact cu aerul rau conducator de caldura shi de electricitate folosit la fabricarea tzevilor de canalizare a tabelelor pentru captushirea unor aparate in industria chimica la confectzionarea placilor de acumulatoare etc. Si: (reg) pleu (5). 2 sns (Ila) De ~ De culoarea plumbului (1). 3 sns (Ial) Intunecat. 4 sns (Ial) Care da o puternica senzatzie de greutate Si: greu. 5 sns (Fig; ial) Care da o puternica senzatzie de apasare Si: apasator. 6 sns (Fig; pex; ial) Profund. 7 sns (Fig; ial) Prin care nu se poate patrunde Si: impenetrabil. 8 sns (Ila) K ~ul Greu. 9 sns (Is) Apa de ~ Solutzie bazica de acetat de plumb cu gust dulce folosita in medicina in industria textila etc. 10 sm (Pop; csc) Glontz. 11 sm (Pop; csc) Proiectil. 12 sn (SHis ~ de garantzie) Disc mic de plumb (1) rotund cu care se sigileaza vagoane colete saci etc. 13 sm Greutate de diferite forme folosita pentru ingreunarea unor instrumente de pescuit a unor cai de curse etc. 14 sm (Ban; Trs) Greutate de cantar. 15 sn (SHis fir cu ~) Dispozitiv pentru determinarea directziei verticale format dintro sfoara sau un cablu subtzire avand atarnata la un capat o greutatea metalica de plumb (1). 16 sn (Irg; shis condei de ~) Creion. 17 sn (Mol; shis ~ de placa de piatra) Condei special cu care se scrie pe tablitza de ardezie. 18 sn (Reg) Pisalog.

PLUMB (1) s. n. (2) plumbi s. m. (3 4) plumburi s. n. 1. S. n. Element chimic metalic moale shi greu maleabil de culoare cenushiealbastruie lucios in momentul obtzinerii sau cand este ashchiat sau pilit proaspat rau conducator de caldura shi de electricitate folosit la fabricarea tzevilor de canalizare shi a tablelor pentru captushirea unor aparate in industria chimica la confectzionarea placilor de acumulatoare etc. ◊ Loc. adv. K plumbul = greu. ◊ Apa de plumb = solutzie bazica de acetat de plumb cu gust dulce intrebuintzata in medicina in industria textila etc. 2. S. m. Glontz proiectil. 3. S. n. Disc mic de plumb (1) cu care se sigileaza colete vagoane saci etc.; pecete de plumb. ♦ Greutate de diferite forme folosita k lest. 4. S. n. (Reg.) Creion. ♦ (Reg.; shi in sintagma plumb de placa) Condei special cu care se scria pe tablitzele de ardezie. Lat. plumbum.

PLUMB (2 3) plumbi s. m. (3 4) plumburi s. n. Element chimic metalic moale shi greu maleabil de culoare cenushiealbastrie lucios in momentul obtzinerii sau cind e ashchiat ori pilit; se foloseshte la fabricarea tzevilor de canalizare a tablelor pentru captushirea unor aparate in industria chimica la confectzionarea placilor de acumulatori etc. Podul rulant sa prabushit cu geamat surd peste cazanul de plumb turtindul complet. SAHIA N. 34. ◊ (In metafore shi comparatzii; cu referire la greutatea metalului) Avea reumatisme care turnasera plumb in incheieturi shi o silisera sashi sprijineasca mersul intrun baston. PAS L. II 192. Cind a fost sa pornim picioarele mi se pareau de plumb. SADOVEANU O. VI 214. FatFrumos arunca buzduganun nori shi lovi Miazanoaptea in aripi. Ea cazu k plumbul la pamint shi croncani jalnic de douasprezece ori. EMINESCU N. 24. (Cu referire la culoarea intunecata a metalului) Cu toate k se desprimavarase era vreme mohorita cu cerul de plumb. REBREANU R. I 319. Sub cer de plumb intunecos Pe cimp plin de zapada Se traganeazancet pe gios O jalnica gramada De oameni trishti shi inghetzatzi. ALECSANDRI P. A. 157. Cu camasha neagra plumb. SHEZ. I 143. Apa de plumb = solutzie bazica de plumb intrebuintzata in farmacie. Alb de plumb v. alb. 2. Glonte proiectil. SHin munte George pune Plumbii sub scaparatoare. COSHBUC P. I 62. Plumbul... patrunse gura ursului shi se infipse intrun fag. BOLINTINEANU O. 331. Din zori in zori shi turci shi noi Zvirleam in aer plumbii Cum zvirli grauntzi de papushoi K sa hraneshti porumbii. ALECSANDRI P. A. 206. ◊ (In metafore shi comparatzii) Am tras cei dreptul in stol; au cazut doua k plumbii pe mal doua ratze frumoase cu nishte pene dea dragul. SADOVEANU O. VII 340. 3. Disc mic de plumb (1) gaurit in interior care se turteshte dupa ce a fost legat cu o sfoara de un obiect sau de o inchizatoare pentru a se putea controla daca acestea au ramas nedesfacute dupa plumbuire. Unul din cele doua plumburi cu care vin pecetluite de la vama bucatzile de postav. ISPIRESCU la TDRG. ♦ Greutate folosita k lest. Celor mai ushori li se pune plumb pe sha. NEGRUZZI S. I 40. Fir cu plumb v. fir. 4. (Invechit) Creion. Scoase un carnet cu scoartze de mushama vargata din saltarul tejghelei shi se scufunda in socoteli misterioase cu un plumb violet care il tot muia in gura. C. PETRESCU I. II 209. Dupa ce sa vazut singur el a luat plumbul shi a inceput sa invetze ashi scrie numele. SLAVICI O. I 74. ◊ (Mold.) Plumb de placa = condei special cu care se scrie pe tablitzele de ardezie.

PLUMB² ~i m. 1) mai ales la pl. Proiectil mic de metal la armele manuale de foc; glontz. 2) Bucatzica de metal moale in forma de disc folosita la sigilarea diferitelor obiecte sau marfuri. 3) Greutate care serveshte k lest. /<lat. plumbum

plumb n. 1. metal de coloare albastrie foarte moale shi greoiu servind la facerea gloantzelor shi a tuburilor pentru apa; 2. Mold. creion; 3. mica pecete de plumb ce se pune la vama pachetelor shi lazilor de marfuri ce au fost vizitate; 4. gloantze: cat praf shi plumb mai avem? AL.; 5. fig foarte greu: un somn de plumb. [Lat. PLUMBUM].

plumb n. pl. urĭ (lat. plŭmbum it. plombo pv. vfr. plom nfr. plomb sp. plomo pg. chumbo). Un metal cenushiŭ albastriŭ foarte moale shi greŭ. Creĭon plaĭvaz (Mold.). Mica peceata de plumb care se pune la vama shi la caile ferate la cutiĭ lazĭ shi vagoane k sa se constate daca a umblat cineva la ele orĭ nu. S. m. Glontz: vijiĭe plumbiĭ. Fig. Greŭ k plumbu foarte greŭ. Somn de plumb somn adinc. Plumbu e bi shi tetravalent. Are o greutate atomica de 207 o densitate de 1137 se topeshte la 325 shi se destileaza la 1700. Poate fi zgiriat cu unghia lasa urme pe hirtie shi e cel maĭ putzin tenace dintre metalele uzuale. Se gaseshte in stare nativa in Mexic ĭar aiurea (Saxonia Anglia Francia) in stare de sulfura (galena). De multe orĭ se gaseshte aliat cu argintu (plumb argentifer). Se intrebuintzeaza la facerea alicelor a tzevilor de apa a literelor de tipar (care aŭ 80% plumb shi 20% stibiŭ) a aciduluĭ sulfuric shi la altele. Aliat cu staniu se intrebuintzeaza la facut lingurĭ shi furculitze. Sarile de plumb introduse in corp cauzeaza intoxicarea numita saturnizm.

plomb s vz plumb

plump s vz plumb

plumb¹ (glontz greutate) s. m. pl. plumbi

plumb (glontz greutate) s. m. pl. plumbi

PLÚMB s. v. condei creion glontz greutate proiectil.

plumb s. v. CONDEI. CREION. GLONTZ. GREUTATE. PROIECTIL.

plumb (plumburi) s. n. 1. Metal lucios cenushiu albastru. 2. Fir de plumb (1) dreptar; disc de plumb bici cu plumb etc. 3. Munitzie glontz. 4. Sigiliu pecete. 5. (Mold.) Creion unealta de scris pe tablitza. Mr. pl’umbu „glontz”. Lat. plumbum (Pushcariu 1343; CandreaDens. 1418; REW 6615) cf. alb. pljump (Philippide II 651) it. piombo prov. plom fr. plomb sp. plomo port. chumbo. Der. plumbos adj. (greu); plumbar s. m. (lucrator in plumb fintinar putzar); plumburiu adj. (cenushiu); plumbui vb. (a acoperi cu plumb; a sigila cu plumb; a plomba o masea); plumbuitor s. m. (sigilator); plomba vb. (a astupa o carie dentara) din fr. plomber.

plumb plumbi s.m. Glontz alice: „In shiragu’ dinainte / Unde marg plumbii fierbinte” (Biltziu 2006: 121). Lat. plumbum (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA).

PLUMB (lat. plumbum) s. n. s. m. 1. S. n. Element chimic (Pb.; nr. at. 82 m. at. 2072 m. sp. 113 p. t. 3244°C p. f. 1.740°C). Metal moale cenushiualbastrui lucios in taietura proaspata; in aer luciul dispare repede. Se gaseshte in natura in special sub forma de sulfura (galena). In combinatzii functzioneaza in starile de valentza 2 shi 4. Se obtzine prin prajirea galenei shi reducerea cu carbune a oxidului format. P. shi compushii sai sunt toxici shi pot provoca intoxicatzii profesionale. Utilizarea benzinei aditivate cu p. a contribuit masiv la poluarea mediului; in prezent se preconizeaza scoaterea din uz a acestui tip de combustibil. Este intrebuintzat la fabricarea tzevilor de canalizare a placilor de acumulatoare a tablelor pentru captushirea peretzilor unor aparate din industria chimica pentru protectzia impotriva radiatziilor la fabricarea unor aliaje etc. Este cunoscut shi folosit din Antichitate. ◊ Apa de p. v. apa. 2. S. m. Glontz. 3. S. n. Disc mic de p. (1) rotund cu care se sigileaza colete vagoane etc.; pecete de plumb. 4. S. n. Greutate de diferite forme folosita pentru lestarea firului de pescuit in scopul imersiunii rapide a carligului shi mentzinerii lui la un anumit nivel. 5. S. n. (Inv.) Creion.

a trage in plumbi expr. (intl.) a impushca.