PROIECTÍL proiectile s. n. Corp metalic de forma cilindroogivala lansat dintro arma de foc cu scopul de a distruge tzinte. ◊ Proiectilracheta = racheta alcatuita dintrun proiectil obishnuit prevazut cu un motorracheta pentru ai asigura propulsia. Din fr. projectile.

proiectil sn [At: CR (1829) 138¹/17 / P: proiec~ / V: (inv) projectil / Pl: ~e / E: fr projectile] 1 Corp metalic exploziv de forma cilindricaogivala aruncat in spatziu de o arma de foc sau lasat sa cada asupra unei tzinte pentru a o distruge. 2 (Pgn) Orice corp greu care poate fi aruncat in spatziu asupra cuiva sau a ceva cu o fortza oarecare. 3 (Ic) ~racheta Racheta alcatuita dintrun proiectil obishnuit prevazut in partea dinapoi cu un motorracheta pentru ai asigura propulsia.

PROIECTÍL proiectile s. n. Corp metalic exploziv aruncat in spatziu de o arma de foc sau lasat sa cada asupra unei tzinte pentru a o distruge. ◊ Proiectilracheta = racheta alcatuita dintrun proiectil obishnuit prevazut cu un motorracheta pentru ai asigura propulsia. [Pr.: proiec] Din fr. projectile.

PROIECTÍL proiectile s. n. Corp solid aruncat in spatziu de o arma pentru a lovi o tzinta sau lasat sa cada asupra unei tzinte pentru a o distruge. V. glontz ghiulea obuz. Ordonantzele pornite de la posturile de roshiori shi de la bateriile calaretze din flancul drept abia cuteaza sa patrunda sub grindina de proiectile. ODOBESCU S. III 593. ◊ Fig. K o grindina au rapait bolovanii peste gard... Cind vatzi inarmat cu o noua provizie de proiectile. PAS Z. I 59.

PROIECTÍL s.n. 1. Orice corp greu care poate fi aruncat in spatziu cu o fortza oarecare. 2. Corp azvarlit de o arma; glontz ghiulea obuz etc. [Cf. fr. projectile lat. proiectus].

PROIECTÍL s. n. 1. orice corp greu care poate fi aruncat cu fortza in spatziu. 2. corp metalic exploziv azvarlit de o arma; glontz obuz etc. (dupa fr. projectile)

PROIECTÍL ~e n. Corp metalic exploziv care se lanseaza dintro arma de foc asupra unei tzinte pentru a o distruge. /<fr. projectile

*proĭectíl shi projectíl n. pl. e (fr. projectil d. projicere projectum a arunca inainte; it. projéttile). Orĭce corp aruncat maĭ ales vorbind de gloantze shi ghĭulele.

projectil sn vz proiectil

projectil n. orice corp aruncat de o fortza oarecare: bomba obuz etc.

proiectíl s. n. pl. proiectíle

proiectíl s. n. (sil. iec) pl. proiectíle

proiectil

proiectil.

PROIECTÍL s. (pop.) plumb.

PROIECTIL s. (pop.) plumb.

BLOC PENTRU PROIECTILE REACTIVE bloc format dintro carcasa exterioara profilata aerodinamic in vederea unei rezistentze cat mai mici in timpul zborului avand un anumit numar de tzevi in raport cu proiectilele reactive care le poarta. B.P.P.R. sunt acroshate sub planurile avioanelor de lupta shi pot fi largate in functzie de necesitatzi impreuna cu proiectilul din interior.