optziuni
  • info

11 definitzii pentru plod (germen)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PLOD (1) plozi s. m. (2) ploduri s. n. 1. S. m. (Pop. shi fam.) Copil (mic). 2. S. n. (Pop.) Germen embrion; rod. Din sl. plodŭ.

plod [At: COD. VOR. 126/30 / V: (inv) ploada sf / Pl: (1111420) ~uri (1213) plozi / E: slv плодъ] 1 sn (Inv) Samantza. 2 sn (Pop) Ou. 3 sn (Pop) Germene. 4 sn (Pop) Embrion. 5 sn (Pop) Larva. 6 sn (Reg) Drojdie folosita k ferment. 7 sn (Inv) Capacitate de procreare Si: fecunditate. 8 sn (Ivp; ila) Fara ~ Sterp. 9 sn (Inv) Rod. 10 a (Inv; ic) ~purtator Fructifer. 11 sn (Rar) Puiet. 12 sm (Ivp) Prunc. 13 sm (Prt) Copil. 14 sn (Reg) Organe genitale feminine. 15 sn (Reg) Organe genitale la unele animale. 16 sn (Reg) Placenta (2). 17 sn Organ intern la pasari in care sta oul de la formarea pana la expulzarea lui. 18 sn Materie apatoasa care umple celulele fagurelui la cateva zile dupa depunerea oualor in ele. 19 s (Reg; ie) TZinetzi ~u! Taci din gura! 20 sn (Reg) Strat de mucegai care se formeaza deasupra vinului Si: floare.

PLOD plozi s. m. ploduri s. n. 1. S. m. (Astazi peior.) Copil (mic). 2. S. n. Germen embrion; rod. Din sl. plodŭ.

plod n. 1. germen: ou cu plod; 2. prunc: cu plodul in bratze: 3. (ironic) copil mic: miam ashezat plodu in shcoala AL. [Slav. PLODŬ samantza fruct].

plod n. pl. urĭ (vsl. bg. rus. plod samintza fruct). Vechĭ. Rod fruct. Azĭ. Germine: oŭ cu plod. Mold. Fam. Iron. Copil: nu se maĭ astimpara plodurile!

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

plod2 (germen) (pop.) s. n. pl. plóduri

plod (germen) s. n. pl. plóduri

plod ploduri (de oua) shi plozi (copii).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PLOD s. v. copil embrion fecunditate fruct germen larva mitra nounascut ou placenta poama prolificitate prunc rod samantza sugaci sugar uter vulva.

plod s. v. COPIL. EMBRION. FECUNDITATE. FRUCT. GERMEN. LARVA. MITRA. NOUNASCUT. OU. PLACENTA. POAMA. PROLIFICITATE. PRUNC. ROD. SAMINTZA. SUGACI. SUGAR. UTER. VULVA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

plod (ploduri) s. n. 1. Embrion germen. 2. (Inv.) Rod. 3. (S. m.) Copil tzingau. 4. Organul genital al vacii. Megl. plod. Sl. plodŭ (Miklosich Slaw. Elem. 36; Cihac II 266; Conev 59) cf. bg. sb. cr. slov. plod. Cu sensul al treilea se foloseshte shi pl. plozi. Der. plodan s. m. (Mold. copilash baietzel); plodi vb. (a zamisli a produce; refl. a se reproduce a se inmultzi) din sl. (sb. cr.) ploditi; plodos (var. plodicios inv. plodnic) adj. (prolific); plodnicie s. f. (inmultzire rapida).

Intrare: plod (germen)
plod2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plod
  • plodul
  • plodu‑
plural
  • ploduri
  • plodurile
genitiv-dativ singular
  • plod
  • plodului
plural
  • ploduri
  • plodurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

plod, plodurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.