pashnic² ~a [At: HERODOT (1645) 404 / V: pacin~ / Pl: ~ici ~ice / E: pace + nic] 12 a (D. oameni sau colectivitatzi umane) Care (iubeshte shi) sustzine pacea. 3 a (D. oameni sau colectivitatzi umane) Care traieshte in pace. 45 a (D. vorbele shi manifestarile oamenilor) Care (exprima sau) sustzine pacea. 6 a (D. fenomene sociale politice etc.) Care se desfashoara in pace Si: (inv) nepricinuitor pacific paciuit (ivr) nezarvitor. 7 sm (Ivr) Judecator rural de pace ales dintre sateni. 8 a Calm. 9 a Potolit. 10 a Linishtit. 11 a Tihnit. 12 a Care inspira linishte tihna.

PÁSHNIC A pashnici e adj. 1. Care iubeshte shi sustzine pacea care evita orice conflict partizan al relatziilor prieteneshti armonioase. Or fi shtiind oare pashnicii locuitori de pe acest ostrov din ce vremi de vijelie au ramas zidurile naruite? VLAHUTZA R. P. 11. 2. (Despre actziuni atitudini etc.) Care sprijina lupta pentru pace; de pace lipsit de agresivitate. Dupa biruintza Uniunii Sovietice ramine drum deschis realizarilor pashnice prin intzelegere shi infratzire. SADOVEANU E. 269. 3. (Despre un loc despre un peisaj etc.) Linishtit calm tihnit. Lumina de aur a soarelui luceshte blind intrun coltz pashnic de natura. SADOVEANU O. VI 329. O singura coliba Sta pashnica in vai. COSHBUC P. II 258. Tot cei inconjoara deal lunca shes izvor E pashnic k blindetzea din sufletele lor. ALECSANDRI O. 246. Varianta: (invechit) pácinic a (EMINESCU N. 38 ALECSANDRI P. III 135 RUSSO O. 66) adj.

PÁSHNIC ~k (~ci ~ce) 1) (despre persoane sau colectivitatzi) Care manifesta dragoste de pace; care se straduieshte sa evite conflictele. 2) (despre manifestari ale oamenilor) Care este calm; lipsit de agresivitate; pacific. 3) (despre fapte sau actziuni) Care se face in sprijinul pacii; care sustzine pacea. 4) (despre locuri peisaje etc.) Care se caracterizeaza prin tihna. /pace + suf. ~nic

pashnic (pacinic) a. 1. cui place pacea: om pashnic; 2. favorabil pacii: ashezaminte pashnice; 3. scutit de turburari linishtit: domnie pashnica.

páshnic a adj. (vechĭ pacĭnic d. pace dupa veshnic). Ĭubitor de pace linishtit pacific: om pashnic. Care tinde la pace spre pace: ideĭ ashezaminte pashnice. Linishtit fara turburarĭ: domnie pashnica. Adv. In pace: a trai pashnic.

pacinic ~a a vz pashnic²

pacinic a. V. pashnic.

pácĭnic V. pashnic.

páshnic adj. m. pl. páshnici; f. páshnica pl. páshnice

páshnic adj. m. pl. páshnici; f. sg. páshnica pl. páshnice

pashnic

pashnic.

PÁSHNIC adj. 1. v. bland. 2. (inv.) pacific paciuit. (Popor ~.) 3. v. calm. 4. ashezat chibzuit cumpatat echilibrat linishtit potolit tihnit. (A dus o viatza ~.)

PASHNIC adj. 1. blajin blind bun domol (livr.) mansuet (reg.) pishin (inv.) lin. (Un om extrem de ~.) 2. (inv.) pacific paciuit. (Popor ~.) 3. calm domol linishtit potolit stapinit temperat. (Fire ~.) 4. ashezat chibzuit cumpatat echilibrat linishtit potolit tihnit. (A avut o viatza ~.)

Pashnic ≠ agresiv razboinic violent