opțiuni
  • info

13 definiții pentru particulariza

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARTICULARIZÁ, particularizez, vb. I. Refl. și tranz. fact. A deveni sau a face să devină particular (I 2); a (se) reduce la un caz concret; a (se) individualiza. – Din fr. particulariser.

PARTICULARIZÁ, particularizez, vb. I. Refl. și tranz. fact. A deveni sau a face să devină particular (I 2); a (se) reduce la un caz concret; a (se) individualiza. – Din fr. particulariser.

particulariza vrt [At: ALEXI, W. / Pzi: ~zez / E: fr particulariser] 1-4 (A deveni sau) a face să devină particular (4, 7) Si: a (se) individualiza.

PARTICULARIZÁ vb. I. tr. și refl. 1. A spune (ceva) cu amănunte. 2. A restrânge la un singur caz. [< fr. particulariser, cf. lat. particularis].

PARTICULARIZÁ vb. tr., refl. 1. a spune (ceva) cu amănunte. 2. a restrânge la un singur caz, a individualiza. (< fr. particulariser)

A PARTICULARIZÁ ~éz tranz. A face să se particularizeze. /<fr. particulariser

A SE PARTICULARIZÁ mă ~éz intranz. A căpăta trăsături strict particulare; a deveni individual; a se individualiza; a se singulariza. /<fr. particulariser

particularizà v. a face particular.

*particularizéz v. tr. (d. particular). Fac particular, deosebesc: îmĭ particularizez interesele. Precizez pînă în ultimele amănunte: a particulariza un caz, un eveniment.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

particularizá (a ~) vb., ind. prez. 3 particularizeáză

particularizá vb., ind. prez. 1 sg. particularizéz, 3 sg. și pl. particularizeáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PARTICULARIZÁ vb. v. individualiza.

PARTICULARIZA vb. a (se) individualiza, (rar) a (se) personaliza. (Se ~ dintre alte elemente.)

A particulariza ≠ a generaliza

Intrare: particulariza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • particulariza
  • particularizare
  • particularizat
  • particularizatu‑
  • particularizând
  • particularizându‑
 singular plural
  • particularizează
  • particularizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • particularizez
 (să)
  • particularizez
  • particularizam
  • particularizai
  • particularizasem
a II-a (tu)
  • particularizezi
 (să)
  • particularizezi
  • particularizai
  • particularizași
  • particularizaseși
a III-a (el, ea)
  • particularizează
 (să)
  • particularizeze
  • particulariza
  • particulariză
  • particularizase
plural I (noi)
  • particularizăm
 (să)
  • particularizăm
  • particularizam
  • particularizarăm
  • particularizaserăm
  • particularizasem
a II-a (voi)
  • particularizați
 (să)
  • particularizați
  • particularizați
  • particularizarăți
  • particularizaserăți
  • particularizaseți
a III-a (ei, ele)
  • particularizează
 (să)
  • particularizeze
  • particularizau
  • particularizară
  • particularizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

particulariza, particularizezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.