15 definitzii pentru orb (s.m.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ORB2 OÁRBA orbi oarbe adj. 1. (Adesea substantivat) Lipsit de simtzul vazului care nu vede (deloc). ◊ Expr. A nimerit orbul Braila sau nimeresc orbii Suceava se spune pentru a incuraja pe cel care shovaie sa se duca intrun loc necunoscut. A se bate k orbii = a se bate foarte tare. 2. Fig. Care nu admite alte pareri. 3. Fig. Care pare sa actzioneze fara discernamant la intamplare fara ratziune fara finalitate; p. ext. de temut fioros. ♦ Complet total. ♦ Lipsit de spirit de observatzie sau de perspicacitate. 4. Fig. Lipsit de lumina; intunecos intunecat. 5. (In sintagmele) Fereastra oarba sau geam orb = adancitura in perete de forma unei ferestre constituind un motiv arhitectonic. Soba oarba = motiv ornamental de forma unei sobe; soba care are gura in a doua camera. Dushumea oarba = dushumea de scanduri brute distantzate peste care se monteaza parchetul. Cartush orb = cartush fara proiectil folosit la exercitzii la parade la demonstratzii etc. Camera oarba = camera fara ferestre cu destinatzii speciale (in fizica in medicina etc.). Putz orb = putz de mina care nu are ieshire directa la suprafatza. Lat. orbus.

orb2 oarba [At: PSALT. HUR. 123r/15 / Pl: ~i ~oarbe / E: ml orbus] 12 smf a (Fiintza) lipsit(a) de simtzul vazului Si: nevazator. 3 a (Ics) Dea babaoarba (sau matzaoarba dea oarba dea ul) Joc de copii in care unul dintre participantzi legat la ochi incearca sai prinda sau sai loveasca pe ceilaltzi iar cel prins sau lovit trece in locul lui. 4 a (Reg; is) Calea ~ilor sau ~ul cerului Calea lactee. 5 a (In superstitzii; is) Oarbeleshchioapele Ziua de luni dinaintea Rusaliilor. 6 a (Pop; ie) A se tzine k ~ul de gard A sustzine ceva cu incapatzanare. 7 a (Pop; ie) A se lega (de cineva) k ~ul de gard A se tzine scai. 8 a (Pop; ie) A se bate k ~i (la targuri) A se bate foarte tare. 9 a (Pop; ie) A umbla dea oarba A umbla fara rost. 10 a (Iae) A o lua razna. 11 a (Reg; ila) ~ de foame Foarte flamand. 12 a (Olt; ila) ~ de gras Obez. 13 a (Fig) Lipsit de spirit de observatzie de perspicacitate. 14 a (Reg; ie) A fi ~ de minte A fi prost. 15 a (Reg; ie) A fi ~ de inima A fi nesimtzit. 16 a Lipsit de lumina Si: intunecat intunecos. 17 a(Rar; fig) Ascuns. 18 a (Pex) Fals. 19 a (Fig) Lipsit de vointza shi de personalitate. 20 a (Fig) Care se manifesta iratzional. 21 a (Fig) De temut Si: fioros. 22 a Total. 23 a (Is) Cartush ~ Cartush fara proiectil folosit la exercitzii la parade la demonstratzii etc. 24 a (Is) Foc ~ Foc de arma tras cu cartush fara proiectil. 25 a (Is) TZeava oarba Sul de fire textile in forma de tzeava fara suport. 26 a (Reg; is) Cosh ~ Cosh de nuiele fara fund care serveshte la pescuit. 27 a (Is) Putz ~ Putz de mina care nu are ieshire directa la suprafatza shi care serveshte pentru a face legatura intre orizonturi. 28 a (Is) Dushumea oarba Dushumea de scanduri brute ashezate distantzat care se monteaza parchetul. 29 a (Is) Camera oarba Camera fara ferestre destinata unor scopuri speciale in fizica in medicina etc. 30 a (Is) Fereastra oarba sau geam ~ Firida. 31 a (Is) Soba oarba Motiv ornamental de forma unei sobe. 32 a (Ias) Soba de caramida construita in perete avand deschiderea in alta camera. 33 a (Is) Zid ~ Zid fara ferestre. 3435 a (Is) Lanterna oarba (sau felinar ~) (Lanterna sau) felinar care lumineaza numai in fatza lasand purtatorul in intuneric. 36 a (Reg; is) Drum ~ Drum infundat. 37 a (Reg; is) Padure oarba Padure mare din care nu sa taiat nici un copac. 38 a (Reg) Brazda oarba Fashie ingusta de pamant ramasa nearata. 39 a (Reg; is) Manusha oarba Manusha cu un singur deget. 40 smf (Reg) Cartitza. 41 a (Pop; ic) SHoparla (sau shoparca)oarba sau sharpe~ Vierme negru lung de cca 5 cm fara picioare.

ORB2 OÁRBA orbi oarbe adj. 1. (Adesea substantivat) Lipsit de simtzul vazului care nu vede (deloc). ◊ Expr. A nimerit orbul Braila sau nimeresc orbii Suceava se spune pentru a incuraja pe cel care shovaie sa se duca intrun loc necunoscut de teama k nu va nimeri. A se bate k orbii = a se bate foarte tare. 2. Fig. Care nu admite alte pareri 3. Fig. Care pare sa actzioneze fara discernamant; a carui ratziune e intunecata tulburata de o pasiune lipsit de clarviziune; p. ext. de temut fioros. ♦ Complet total. ♦ Care denota lipsa de inteligentza de reflectzie de perspicacitate. 4. Fig. Lipsit de lumina; intunecos intunecat. 5. (In sintagmele) Fereastra oarba sau geam orb = adancitura in perete de forma unei ferestre facuta cu scop arhitectonic. Soba oarba = motiv ornamental de forma unei sobe; soba care are gura in a doua camera. Dushumea oarba = dushumea de scanduri brute ashezate distantzat peste care se monteaza parchetul. Cartush orb = cartush fara proiectil folosit la exercitzii la parade la demonstratzii etc. Camera oarba = camera fara ferestre destinata unor scopuri speciale (in fizica in medicina etc.). Putz orb = putz de mina care nu are ieshire directa la suprafatza. Lat. orbus.

ORB2 OÁRBA orbi oarbe adj. 1. Lipsit de simtzul vazului care nu vede. Gasi un om orb ceshi minca mamaligutza cu lapte dulce. ISPIRESCU L. 262. Ea nu putu decit sandrepte asuprai ochii sai stinshi shi orbi. EMINESCU N. 28. ◊ (Substantivat) Pipaind cu mina de orb cauta pe masutza de trandafir ochelarii. C. PETRESCU C. V. 188. Un orb carel duce un copil de mina Cintaacelashi cintec din catirinca. D. BOTEZ P. O. 165. In tzara orbilor chiorul e imparat.Expr. A nimerit orbul Braila sau nimeresc orbii Suceava se spune pentru a incuraja pe cineva la o treaba care i se pare nerealizabila. Nimeresc orbii Suceava shi eu nu eram sa va nimeresc? CREANGA A. 107. Prinde orbul scoatei ochii v. ochi. ♦ Fig. Lipsit de perspicacitate lipsit de spirit de observatzie; legat la ochi. Cum am putut sa fiu atit de orb? BARANGA I. 215. Orb este cel ce cata lumina sa opreasca in cursui regulat. BOLINTINEANU O. 191. Orb am fost eu la vedere Cind am fost sami iau muiere. Ma bucuram la avere SHam luat far’ de placere. ANT. LIT. POP. I 120. 2. Fig. Lipsit de vointza shi de personalitate supus cu totul vointzei altuia. Mai silit sa fiu agent orb politicii dtale. ALECSANDRI T. I 374. Nu urmeaza k omul este un instrument orb al fatalitatzii. BALCESCU O. II 10. 3. Fig. Care actzioneaza se manifesta fara stavila in ciuda oricarui considerent; necontrolat iratzional; p. ext. de temut fioros. Aflind cum tziai batut joc de el... o sa fie orb shi turbat de minie. CAMIL PETRESCU O. I 13. E un adinc asemenea Uitarii celei oarbe. EMINESCU O. I 176. Pina cind sa ne tot plece cruda oarba tiranie? ALECSANDRI P. II 7. ♦ Nemarginit foarte mare total. A avea incredere oarba in cineva. 4. Fig. Lipsit de lumina intunecos intunecat.Sa lasat o noapte oarba fara luna. SADOVEANU O. VI 526. Peste adincurile oarbe ale noptzii geana lunii inflacarate trimetea lungi raze de lumina. HOGASH M. N. 135. Cadeo noaptentunecoasa Noapte oarba fioroasa. ALECSANDRI P. II 21. 5. (In expr.) Geam orb sau fereastra oarba = adincitura in perete avind forma unei ferestre shi facuta cu scop arhitectonic. V. firida. Patrunse intro camera cu geam orb spre curte. VORNIC P. 24. Toate ferestrele erau oarbe. CAMIL PETRESCU O. II 491. Soba oarba = motiv ornamental inchipuind o soba; soba care nu are deschidere in camera in care se afla. Era in aceasta camera... o soba oarba dasupra careia era pusa o tava. FILIMON C. 265. Dushumea oarba = dushumea de scinduri brute ashezate distantzat intre ele peste care se monteaza parchetul. Cartush orb = cartush fara proiectil folosit la exercitzii parade demonstratzii etc. Camera oarba = camera fara ferestre destinata unor scopuri speciale (in fizica in medicina etc.). Putz orb = putz de mina care nu are ieshire directa la suprafatza. ♦ (Despre gauri) Care nu razbeshte in partea cealalta care are o singura gura.

ORB2 oárba (orbi oárbe) 1) shi substantival (despre fiintze) Care nu vede cu amandoi ochii. Cal ~. Alfabet pentru orbi.A se tzine (de ceva) k ~ul de gard a urma intru totul modelul imitat. ~ului degeaba i spui k sa facut lumina pe cel prost in zadar il povatzuieshti. 2) fig. Care este lipsit de lumina; cufundat in intuneric; obscur. ◊ Fereastra oarba adancitura in perete sub forma de fereastra facuta in scop decorativ. Camera oarba camera fara ferestre. Cartush ~ cartush cu exploziv dar fara glontz; cartush fals. 3) fig. (despre persoane shi despre manifestarile lor) Care vadeshte lipsa de ratziune de judecata. Supunere oarba. Incredere oarba. /<lat. orbus

orb oárba adj. (lat. ŏrbus orfan pop. „orb” ruda cu vgr. orphós orfan; it. orbo pv. vfr. cat. orb orb. V. orfan). Lipsit de vedere care are amindoĭ ochiĭ stricatzĭ. In care nu se vede nimica foarte intunecat: noapte oarba. Fig. Lipsit de judecata din cauza pasiuniĭ: furia te face orb ĭubire oarba. Supunere oarba supunere absoluta. Cartushe oarbe cartushe fara gloantze. Felinar orb care lumineaza numaĭ inainte lasind in intuneric pe cel cel poarta. Baba oarba un joc copilaresc in care unu se leaga la ochĭ shi vrea saĭ prinda pe ceĭlaltzĭ care se’nvirtesc pe linga el. S. n. fara pl. Orbu gainilor slabirea vederiĭ asha in cit nu maĭ vezĭ dupa apusu soarelui (dupa culcatu gainilor). Adv. Ninge orb cade o zapada asha de deasa in cit nu se maĭ vede departe. V. chĭor.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!orb adj. m. s. m. pl. orbi; adj. f. s. f. oárba pl. oárbe

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ORB adj. s. 1. adj. s. nevazator (pop.) chior orbetz. (Asociatzia ~ilor.) 2. adj. intunecat intunecos. (Felinare oarbe.)

ORB adj. s. 1. adj. s. nevazator (pop.) chior orbetz. (Asociatzia ~ilor.) 2. adj. intunecat intunecos. (Felinare ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

orb (oárba) adj. 1. Fara vedere. 2. (Banat Trans.) Chior. 3. (S. m.) Cecitate orbire. Lat. orbus (Diez I 295; Densusianu Hlr. 193; Pushcariu 1223; CandreaDens. 1284; REW 6086) cf. alb. verb vegl. vuarb it. orbo (It. de N orp calabr. orvu) v. fr. cat. orb. Pentru raspindirea rom. cf. Gamillscheg Differenzierung 34 shi Cah. S. Pushcariu I 10; pentru sensul 2 din rom. cf. ALR I 67. Der. orbecai (var. orbacai orbeca) vb. (a merge pe dibuite) cu suf. expresiv cai (dupa Scriban este doar un cuvint expresiv; dupa Pushcariu 1224 CandreaDens. shi Candrea din lat. *orbicare); orbecaiala (var. orbacaiala) s. f. (cautare pe dibuite); orbeshte adv. (k orbii); orbetz s. m. (orb cershetor orb; Mold. cirtitza) cu suf. ete sau etz cf. fr. orvet; orbi vb. (a pierde vazul; a fascina); orbie s. f. (lipsa de vedere); orbish adv. (k orbii); orbitor adj. (care ia vazul fascineaza); orbitura s. f. (inv. lipsa de vedere); orbiciune s. f. (inv. orbire).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

chior in tzara orbilor expr. (peior.) mai bun decat altzii in conditziile unei concurentze foarte slabe.

Intrare: orb (s.m.)
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orb
  • orbul
  • orbu‑
plural
  • orbi
  • orbii
genitiv-dativ singular
  • orb
  • orbului
plural
  • orbi
  • orbilor
vocativ singular
  • orbule
plural
  • orbilor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

orb, orbisubstantiv masculin
oarba, oarbesubstantiv feminin

  • 1. (shi) adjectival Lipsit de simtzul vazului care nu vede (deloc). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Gasi un om orb ceshi minca mamaligutza cu lapte dulce. ISPIRESCU L. 262. DLRLC
    • format_quote Ea nu putu decit sandrepte asuprai ochii sai stinshi shi orbi. EMINESCU N. 28. DLRLC
    • format_quote Pipaind cu mina de orb... cauta pe masutza de trandafir ochelarii. C. PETRESCU C. V. 188. DLRLC
    • format_quote Un orb carel duce un copil de mina Cintaacelashi cintec din catirinca. D. BOTEZ P. O. 165. DLRLC
    • format_quote In tzara orbilor chiorul e imparat. DLRLC
    • chat_bubble A nimerit orbul Braila sau nimeresc orbii Suceava se spune pentru a incuraja pe cel care shovaie sa se duca intrun loc necunoscut. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Nimeresc orbii Suceava shi eu nu eram sa va nimeresc? CREANGA A. 107. DLRLC
      • diferentziere A nimerit orbul Braila sau nimeresc orbii Suceava se spune pentru a incuraja pe cineva la o treaba care i se pare nerealizabila. DLRLC
    • chat_bubble A se bate k orbii = a se bate foarte tare. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble Prinde orbul scoatei ochii. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.