14 definitzii pentru oranda (soarta, datina)
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- specializate (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ORANDA1 orande s. f. (Pop.) 1. Soarta ursita destin. ♦ Persoana menita sa devina sotzul (sau sotzia) cuiva; ursit. 2. Obicei datina. [Var.: orand s. m.] Din orandui (derivat regresiv).
ORANDA1 orande s. f. (Pop.) 1. Soarta ursita destin. ♦ Persoana menita sa devina sotzul (sau sotzia) cuiva; ursit. 2. Obicei datina. [Var.: orand s. m.] Din orandui (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ionel_bufu
- actziuni
oranda1 sf [At: ISPIRESCU L. 138 / V: (reg) orand sm / Pl: ~de / E: pvb orandui] 1 (Pop) Destin. 2 (Reg) Obicei. 3 (Reg; ilav) De ~ De regula. 4 (Reg; lpl) Menstruatzie. 5 (Reg; ie) A face ~ casei A face curatzenie. 6 (Reg) Misiune. 7 (Reg) Consfatuire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
oranda f. soarta noroc: asha ia fost oranda PANN. [Slav. UREDŬ. ordine (ORÕDIĬE isprava)].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ORAND s. m. v. oranda1.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ORAND s. m. v. oranda1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ionel_bufu
- actziuni
orand sm vz oranda1
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ORÍNDA (rar) orinde s. f. 1. (Popular in credintzele mistice) Soarta ursita destin. Oamenii... il lasara sa se duca unde il va duce orinda lui. ISPIRESCU E. 138. 2. Datina. Sa traitzi sa infloritzi SHi pe noi sa ne platitzi Casha este orinda... De cind mi sa fapt lumea. PASCULESCU L. P. 39.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
1) orínda f. pl. e shi zĭ (k shi orind saŭ d. orinduĭesc). Vest. Orind soarta. Orinduĭala obiceĭ regula.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
oranda1 (soarta datina) (pop.) s. f. g.d. art. orandei; pl. orande
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
oranda (soarta datina) s. f. g.d. art. orandei; pl. orande
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ORANDA s. v. arenda datina destin fatalitate fel menire noroc obicei predestinare randuiala soarta traditzie ursita uz uzantza zodie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
orinda s. v. ARENDA. DATINA. DESTIN. FATALITATE. FEL. MENIRE. NOROC. OBICEI. PREDESTINARE. RINDUIALA. SOARTA. TRADITZIE. URSITA. UZ. UZANTZA. ZODIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
orinda (de) s. f. 1. Soarta ursita destin. 2. Ordin stil mod. Var. orind. Sl. urędu „ordin” (Cihac II 313; Conev 88); cf. rind shi slov. ured(a). Der. orindui vb. (a ordona a regla a dispune) din sl. uręditi cf. rindui; orinduiala s. f. (ordin dispozitzie); orinduitor adj. (organizator).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
oranda1 orande s.f. (reg.) 1. Soarta ursita noroc destin. 2. Cel predestinat / ursit sa devina sotzul (sotzia) cuiva: „Atuncia tzio hi oranda / Cand ia creshte grau in tinda” (Calendar 1980: 82). Der. regr. din orandui „a destina” (Scriban DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
oranda1 e s.f. 1. Soarta ursita noroc destin. 2. Cel predestinat / ursit sa devina sotzul (sotzia) cuiva: „Atuncia tzio hi oranda / Cand ia creshte grau in tinda” (Calendar 1980: 82). Din orandui „a destina”.
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M5) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
oranda, orandesubstantiv feminin
-
- Oamenii... il lasara sa se duca unde il va duce orinda lui. ISPIRESCU E. 138. DLRLC
- 1.1. Persoana menita sa devina sotzul (sau sotzia) cuiva. DEX '09sinonime: ursit
-
-
- Sa traitzi sa infloritzi SHi pe noi sa ne platitzi Casha este orinda... De cind mi sa fapt lumea. PASCULESCU L. P. 39. DLRLC
-
etimologie:
- orandui DEX '09