12 definitzii pentru oportunism
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
OPORTUNÍSM s. n. Atitudine lipsita de principialitate a unei persoane care pentru ashi satisface interesele personale adopta shi aplica dupa imprejurari principii shi pareri potrivite momentului. Din rus. opportunizm fr. opportunisme.
oportunism sns [At: CONTEMP. S. II 1953 nr. 328 1/2 / Pl: (rar) ~e / E: fr opportunisme rs оппортунизм] Atitudine lipsita de principialitate a unei persoane care adopta shi aplica dupa imprejurari principii shi pareri diferite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OPORTUNÍSM s. n. Atitudine lipsita de principialitate a unei persoane care pentru ashi satisface interesele personale adopta shi aplica dupa imprejurari principii shi pareri diferite. Din rus. opportunizm fr. opportunisme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
OPORTUNÍSM s. n. 1. Curent contrarevolutzionar in mishcarea muncitoreasca care urmareshte concilierea intereselor de clasa ale proletariatului cu interesele burgheziei. 2. Atitudine lipsita de principialitate care urmareshte satisfacerea unor interese personale adoptind shi aplicind dupa imprejurari principii shi pareri diferite.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
OPORTUNÍSM s.n. 1. Lipsa de conduita morala de fermitate shi de principialitate urmarind satisfacerea intereselor personale prin adoptarea shi aplicarea dupa imprejurari a unor pareri shi principii potrivite momentului. 2. Curent ideologic shi politic in randurile unor partide ale clasei muncitoare care promoveaza ideea renuntzarii la mijloacele luptei revolutzionare la transformarea revolutzionara a societatzii. [Cf. fr. opportunisme rus. opportunizm].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
OPORTUNÍSM s. n. 1. curent ideologicpolitic (in mishcarea muncitoreasca) care promova ideea renuntzarii la mijloacele luptei revolutzionare. 2. lipsa de conduita morala de fermitate shi de principialitate urmarind satisfacerea intereselor personale; oportunitate (2). (< fr. opportunisme rus. opportunizm)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
OPORTUNÍSM n. 1) Atitudine (sau politica) a unei persoane sau a unui grup social care pentru ashi atinge scopul adopta dupa imprejurari principii shi opinii diferite; conformism. /<fr. opportunisme
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
oportunism n. conduita politica ce se conformeaza cu imprejurarile.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*oportunízm n. (d. oportun). Politica celor fara principiĭ celor ce profita de oportunitatea imprejurarilor.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
oportunísm s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
oportunísm s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
oportunism.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
oportunismsubstantiv neutru
- 1. Atitudine lipsita de principialitate a unei persoane care pentru ashi satisface interesele personale adopta shi aplica dupa imprejurari principii shi pareri potrivite momentului. DEX '09 DLRLC DNsinonime: oportunitate
- 2. Curent contrarevolutzionar in mishcarea muncitoreasca care urmareshte concilierea intereselor de clasa ale proletariatului cu interesele burgheziei. DLRLC DN
etimologie:
- opportunizm DEX '09 DEX '98 DN
- opportunisme DEX '09 DEX '98 DN