OPORTUNÍSM s. n. 1. curent ideologicpolitic (in mishcarea muncitoreasca) care promova ideea renuntzarii la mijloacele luptei revolutzionare. 2. lipsa de conduita morala de fermitate shi de principialitate urmarind satisfacerea intereselor personale; oportunitate (2). (< fr. opportunisme rus. opportunizm)