mustrare sf [At: (cca 1618) GCR I 47/14 b / Pl: ~rari / E: mustra¹] 1 Exprimare prin cuvinte a nemultzumirii fatza de atitudinea de faptele cuiva Si: cearta dojana. 2 (Pex) Cuvinte care exprima nemultzumirea fatza de atitudinea de faptele cuiva. 3 (Ila) De ~ Dojenitor. 4 (ilav) Cu ~ Cu reprosh. 5 (Inv; ilv) A da in ~ A mustra¹ (3). 6 Pedeapsa disciplinara aplicata pe linie administrativa sau politica pentru abateri mai putzin grave. 7 (SHis ~ de cuget) Parere de rau Si: remushcare caintza. 8 (Inv) Carteala. 9 (inv) Pacat.

MUSTRÁRE mustrari s. f. 1. Actziunea de a mustra shi rezultatul ei; dojana reprosh. Tonul ei de mustrare dovedeshte k nu ma mai respecta. IBRAILEANU A. 45. La blinda ta mustrare simt glasul cum imi seaca. EMINESCU O. I 91. Fara a le face cea mai mica mustrare Radu facu semn... sal deie pe minile calaului. NEGRUZZI S. I 108. ♦ Sanctziune aplicata unui salariat. 2. Parere de rau remushcare caintza. Cu fiecare privire ea primea in inima sageata unei nesfirshite mustrari. SADOVEANU M. 124. Liber de mustrari Lasa oricare patimi... Sai treaca peste frunte. MACEDONSKI O. I 267. Mai multa mustrare am simtzit in cugetul meu decit oricind. CREANGA A. 70. Multzi sint k nisipul marii Multzi k ghearele mustrarii. ALECSANDRI P. II 14. ◊ Expr. Mustrare de cuget (sau de conshtiintza) sau mustrare a cugetului (sau a conshtiintzei) = remushcare. Te imbia cu un susan k sa fie liber sa rontzaie shi el fara mustrare de conshtiintza. PAS Z. X 165. Asha vorbesc shi spun Poveshtile can urma mustrarea conshtiintzei Sa prins de el. COSHBUC P. II 184. Ishi trecea zilele in lacrimi shi in rugaciuni k shi cind o mare mustrare de cuget o gonea. BOLINTINEANU O. 349.

MUSTRÁRE ~ari f. 1) v. A MUSTRA. 2) Sanctziune administrativa disciplinara aplicata cuiva. /v. a mustra

mustrare f. imputare aspra: mustrare de cuget remushcare.

mustráre f. pl. arĭ. Actziunea de a mustra imputare severa reprimanda. Mustrare de cuget remushcare mare caintza p. o fapta rea.

mustráre s. f. g.d. art. mustrắrii; pl. mustrắri

mustráre s. f. g.d. art. mustrarii; pl. mustrari

MUSTRÁRE s. 1. v. certare. 2. v. cearta. 3. v. regret.

MUSTRARE s. 1. certare dojenire (pop.) sfadire. (~ cuiva.) 2. admonestare cearta certare dojana dojenire imputare morala observatzie reprosh (pop. shi fam.) beshteleala mushtruluiala ocara (inv. shi reg.) infruntare probozeala (reg.) probaza probozenie (prin Mold.) banat (Mold.) shmotru (inv.) dascalie imputaciune invatzatura preobrazitura probozire rapshte remonstrare zabrac (fam. fig.) sapuneala scuturatura. (~ care a primito la cumintzit.) 3. caintza pocaintza regret remushcare parere de rau (rar) penitentza pocaiala (inv.) infringere pocaianie (frantzuzism inv.) repentir. (Simte o sincera ~ pentru cele facute.)

Mustrare ≠ lauda

MUSTRARE. Subst. Mustrare admonestare admonestatzie (rar) admonitziune (rar) apostrofa apostrofare mushtruluiala (fam.) dojana dojenire critica observatzie avertisment reprosh probozeala (inv. reg. shi fam.) probozire (inv. reg. shi fam.) morala (fam.) cicaleala cicalire certare (inv.) ocarire (rar) sapuneala (fig. fam.). Rasteala (pop.) stropsheala (pop. shi fam.) stropshire (pop. shi fam.) ratzoiala (fam.) burzuluiala. Dezaprobare reprobare reprobatziune (rar) blam blamare oprobriu (livr.) reprehensiune. Avertisment; mustrare scrisa; mustrare verbala. Moralist (fam. peior.) moralizator (peior.) criticant. Adj. Mustrator reprobator dojenitor; cicalitor criticant admonitiv. Reprobabil blamabil (livr.) criticabil reproshabil reprehensibil (livr.). Vb. A mustra a admonesta a apostrofa a dojeni a critica a face (cuiva). observatzii a reprosha ai scoate (cuiva) ochii a probozi (inv. reg. shi fam.) a moraliza (fam.) a face (cuiva) morala a certa a ocari (pop.) a mushtrului (fam.) a sapuni (fig. fam.) a trage (cuiva) o sapuneala a da (a trage) (cuiva) un perdaf a face (pe cineva) cu ou shi cu otzet ai bate (cuiva) perele ai face (cuiva) mizerii a da cu boldul (in cineva) ai da (cuiva) bolduri a lua (pe cineva) la rost (la zor la socoteala la intrebari la refec la trei pazeshte la trei parale la depanat in raspar in fabrica din scurt repede) ai trage (cuiva) un frecush ai trage (cuiva) un tighel a trage (cuiva) un refec; a cicali a bodogani a boscorodi a morocani (reg.) a moronci (reg.). A se rasti a se stropshi (pop. shi fam.) a se burzului a se otzari (pop.) a se zborshi a se ratzoi (fam.). A dezaproba a blama a reproba. A fi luat la rost. V. bataie cearta cicaleala iritare pedeapsa.

MUSTRARE perdaf probozeala sapuneala scarmaneala shmotru.