opțiuni
  • info

9 definiții pentru muruit

Explicative DEX

MURUÍT, -Ă, muruiți, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre pereți) Acoperit, lipit cu muruială (2). 2. Murdar, mânjit. – V. murui.

muruit, ~ă a [At: SLAVICI, N. I, 20 / V: (reg) moroit / Pl: ~iți, ~e / E: murui1] 1 (D. pereți, pardoseli etc.; pex d. case) Lipit sau netezit cu muruială (1). 2 Văruit. 3 Colorat. 4 (Reg) Murdar (1).

MURUÍT, -Ă, muruiți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Acoperit, lipit cu muruială (2). 2. (Reg.) Murdar, mânjit. – V. murui.

MURUÍT, -Ă, muruiți, -te, adj. (Regional, despre pereți) Lipit cu lut. Șase bordeie muruite stăteau tupilate în fundul poienii. SADOVEANU, O. I 126. Un fulger scăpără și lumină pereții muruiți. id. ib. 139.

Relaționale

MURUÍT adj. v. lipit.

MURUÍT adj. v. jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios, spoit, văruit.

MURUIT adj. lipit, (înv. și reg.) spoit. (Perete ~.)

muruit adj. v. JEGOS. MÎNJIT. MURDAR. NEGRU. NESPĂLAT. PĂTAT. RĂPĂNOS. SLINOS. SOIOS. SPOIT. VĂRUIT.

Jargon

muruít, -ă, muruiți, -te, adj. – (reg.) 1. Tencuit. 2. Murdar. – Din murui.

Intrare: muruit
muruit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muruit
  • muruitul
  • muruitu‑
  • muruită
  • muruita
plural
  • muruiți
  • muruiții
  • muruite
  • muruitele
genitiv-dativ singular
  • muruit
  • muruitului
  • muruite
  • muruitei
plural
  • muruiți
  • muruiților
  • muruite
  • muruitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

muruit, muruităadjectiv

regional
etimologie:
  • vezi murui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.