MULTZUMÍ multzumesc vb. IV. 1. Intranz. A exprima (cuiva) recunoshtintza sau satisfactzia pentru o manifestare de politetze un dar un bine etc. care i sa facut. 2. Tranz. A rasplati a recompensa pe cineva. 3. Tranz. A satisface pe cineva a face pe placul cuiva; a bucura. 4. Refl. A fi a se socoti satisfacut; a nu pretinde mai mult. ♦ (Pop.) A se lasa de ceva a renuntza la... a se satura de... [Prez. ind. shi: (reg.) multzám. Var.: (reg.) multzamí vb. IV] Din formula de urare (la) multzi ani!

multzumi [At: CORESI EV. 60 / V: (inv) maltzemi mantzami (ivp) tzami (irg) ~tzemi (reg) muntzami / Pzi: ~mesc / E: cf ngr εἰς πολλὰ ἔτη „la multzi ani”] 1 vi (Trs; ccd; if multzami) A rosti o urare catre cineva. 2 vi (Trs; ccd; if multzami) A inchina paharul cu bautura. 3 vi (Spc) A saluta pe cineva urandui buna ziua. 4 vi (Insotzit de un vocativ sau ccd; la Pzi: 1 4; folosit k formula stereotipa cu valoare de interjectzie nuantza de actziune fiind shtearsa) A raspunde cu recunoshtintza caldura etc. la un salut sau la o urare. 5 vi (La Pzi: 1 4; folosit k formula stereotipa cu valoare de interjectzie nuantza de actziune fiind shtearsa) A exprima recunoshtintza pentru ospitalitate pentru un dar un ajutor un sfat etc. 6 vi (Inv; ccd) Ashi exprima aprobarea pentru actziunile cuiva Si: a admite a aproba. 7 vt (Pgn) A satisface. 8 vt A bucura. 9 vt A da satisfactzie prin activitatea prin faptele prin valoarea sa etc. 10 vt A face pe placul cuiva. 11 vt (C. i. o nevoie o cerintza etc.) A implini cu prisosintza. 12 vr (Udp „cu” sau ivp „de” „pe” ori „in” sau de c „sa”) A fi a se considera sau a se declara satisfacut bucuros. 13 vr A se indestula cu... 14 vr A nu pretinde prea mult a se limita la... 15 vr (Ivp) A socoti k a avut destul din... 16 vr (Ivp) A renuntza la... 17 vr (Ivp; udp „de”) A se satura. 18 vt (Ivp; udp „cu” care arata felul) A acorda o despagubire. 19 vt (Reg) A datora recunoshtintza.

MULTZUMÍ multzumesc vb. IV. 1. Intranz. (La prez. ind. pers. 1 sg. shi pl. este folosit adesea k formula stereotipa cu valoare de interj.) A exprima (cuiva) recunoshtintza sau satisfactzia pentru o manifestare de politetze un dar un bine etc. care i sa facut. ♦ A raspunde la un salut la o urare. 2. Tranz. A rasplati a recompensa pe cineva. 3. Tranz. A satisface pe cineva a face pe placul cuiva; a bucura. 4. Refl. A fi a se socoti satisfacut; a nu pretinde mai mult. ♦ (Pop.) A se lasa de ceva a renuntza la... a se satura de... [Prez. ind. shi: (reg.) multzám. Var.: (reg.) multzamí vb. IV] Din formula de urare (la) multzi ani!

MULTZUMÍ multzumesc vb. IV. (SHi in forma multzami) 1. Intranz. (Adesea construit cu dativul; la pers. 1 k formula stereotipa) A exprima (cuiva) recunoshtintza shi satisfactzia pentru o manifestare de politetze un dar sau un bine care i sa facut. Au multzumit pentru masa cu o reverentza distinsa. C. PETRESCU A. 452. De nai gazdan sat Sa vii sa dormi la noi... itzi multzumesc! COSHBUC P. I 230. Pentru atita incredere nu am cum satzi multzumise. ODOBESCU S. III 9. Pe cite loi doftori Prea frumos mior multzumi. JARNÍKBIRSEANU D. 374.* (Popular urmat de determinari introduse prin prep. «de») Multzamesc de compliment am zis. NEGRUZZI S. I 48. Noi de masatzi multzumim K nam venit sa prinzim. JARNÍKBIRSEANU 493. ◊ (In forma regionala multzam) Multzam de cuvintare. CAMILAR N. II 296. Cind i dau un banutz el zice... multzam. TZICHINDEAL F. 342. ♦ (Adesea la pers. 1 pl. cu valoare de sg.) Exprima raspunsul la un salut sau la o urare de bine. Buna vreme mai baiete! Multzamim voinic strain! EMINESCU O. I 84. Cale buna mindrulitza! Multzamim tzie baditza! ALECSANDRI P. I 97. 2. Tranz. A rasplati a recompensa. SHi noi taica parinte teom multzami cit nu se mai poate. Itzi dam shi bucate. STANOIU C. I. 25. (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» shi exprimind rasplata) Bunicul fara vorba a multzumit pe Irinuca cu patru galbeni. CREANGA A. 32. Teash multzami cu orice miai cere zise popa daca mai scapa de moarte. SHEZ. IV 187. 3. Tranz. A satisface (pe cineva) a face pe placul cuiva. Toata lumea cauta sal multzumeasca sai ghiceasca de se poate intentziile. CAMIL PETRESCU U. N. 27. Ma voi sili din toate puterile mele sa te multzumesc. ISPIRESCU E. 13. Ma multzamit intilnirea voastra. NEGRUZZI S. I 39. 4. Refl. A se socoti satisfacut; a avea de ajuns; a nu pretinde mai mult. Avea citeva pogoane shi nu se multzumea mai lua shi «vama» pe balta. DUMITRIU N. 226. Sta intrun pension de baietzi k pedagog. El se multzumea acolo. VLAHUTZA la TDRG. Bine cai parea Mult sa multzamea. TEODORESCU P. P. 467. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» rar «de») Dar criticul nu se multzumeshte numai cu atita. GHEREA ST. CR. II 58. Nu te multzumeshti de simbria cetzi dau? ISPIRESCU L. 231. ◊ (Urmat de propozitzii secundare introduse prin «sa») Noi ceilaltzi ne multzumim sa fumam fara sa spunem o vorba CAMIL PETRESCU U. N. 387. Ma multzumesc numai sa te privesc cum scrii. REBREANU R. I 244. ♦ (Popular) A se lasa de ceva a renuntza la ceva. Dupa un oarecare timp fiecare imparat trebuia sa se multzameasca de imparatzie shi in locul lui sa se aleaga altul. MARIAN O. I 12. ♦ (Rar) A se satura (de ceva). Spuse... k el sa multzumit de ciobanie shi sa duce de acum in lume. SHEZ. I 208. Prez. ind. shi: pers. 1 sg. (regional) multzam. Varianta: (regional) multzamí vb. IV.

A MULTZUMÍ ~ésc 1. intranz. Ashi exprima (prin cuvinte) recunoshtintza (pentru un lucru util placut etc.); a arata (cuiva) gratitudine; a spune „multzumesc”. 2. tranz. (persoane) 1) A trata (cu ceva) drept rasplata. 2) A face sa simta bucurie (k urmare a indeplinirii unei doleantze exigentze sau necesitatzi). /Din formula de urare „(la) multzi ani!”

A SE MULTZUMÍ ma ~ésc intranz. 1) A fi satisfacut. ~ cu putzinul carel are. 2) pop. A fi plictisit sau dezgustat (de ceva); a i se face lehamite (de ceva). /Din formula de urare „(la) multzi ani!”

multzumì v. 1. a aduce multzumiri ashi arata recunoshtintza (pentru o binefacere un serviciu sau dar): va multzumesc; 2. a refuza cu politetza: multzumesc n’am nevoie; 3. a rasplati: am sa te multzumesc; 4. a satisface: shcolarul sa multzumeasca pe profesor; 5. a fi multzumit: se multzumeshte cu putzin. [SHi multzamì din multzam multzumesc = (la) multzi ani! formula de urare devenita expresiunea recunoshtintzei].

maltzemi v vz multzumi

mantzami v vz multzumi

multzami v vz multzumi

multzemi v vz multzumi

muntzami v vz multzumi

multzamì v. V. multzumi.

multzamésc (est) shi multzumésc (vest) v. intr. (din *multzanesc d. multzĭ anĭ adica urez cuĭva sa traĭasca multzĭ anĭ). Imĭ arat pin vorbe recunoshtintza p. o indatorire o binefacere un dar: ĭa multzamit k la scapat de primejdie. V. tr. Rasplatesc recompensez: boĭeru la multzamit c’un galben. Satisfac las multzamit: acest raspuns la multzamit. V. refl. Is multzamit nu pretind maĭ mult: tzaranu Roman se multzameshte cu putzin. Foarte multzamesc! expresiune de multzamire de multe orĭ ironica shi de refuz. Vechĭ shi imesc. Azĭ in Trans. shi multzám multzamesc!

multzumí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. multzumésc imperf. 3 sg. multzumeá; conj. prez. 3 sa multzumeásca

multzumí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. multzumésc imperf. 3 sg. multzumeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. multzumeásca

multzumi

MULTZUMÍ vb. 1. (BIS.) (inv.) a blagodari. (A ~ divinitatzii.) 2. v. satisface. 3. a satisface (pop.) a indestula (Ban. Transilv. shi Mold.) a joi. (Recolta obtzinuta la ~.) 4. v. limita.

MULTZUMÍ vb. v. accepta admite aproba compensa consimtzi despagubi incuviintza indupleca ingadui invoi lasa permite primi rasplati recompensa.

MULTZUMI vb. 1. (BIS.) (inv.) a blagodari. (A ~ divinitatzii.) 2. a impaca a satisface. (Masura luata ia ~ pe totzi.) 3. a satisface (pop.) a indestula (Ban. Transilv. shi Mold.) a joi. (Recolta obtzinuta la ~.) 4. a se limita a se margini a se reduce a se restringe a se rezuma. (Sa ~ cu ce avea.)

multzumi vb. v. ACCEPTA. ADMITE. APROBA. COMPENSA. CONSIMTZI. DESPAGUBI. INCUVIINTZA. INDUPLECA. INGADUI. INVOI. LASA. PERMITE. PRIMI. RASPLATI. RECOMPENSA.

A (se) multzumi ≠ a (se) nemultzumi

A multzumi ≠ a nemultzumi

Begnügt euch doch ein Mensch zu sein! (germ. „Multzumeshtete sa fii om!”) Replica din Nathan Intzeleptul de Lessing (act. III sc. 9) adresata de catre templier lui Nathan. Aceasta piesa considerata k o chemare la infratzire intre oameni dincolo de barierele natzionaliste sau religioase pledeaza pentru calitatzile morale umane. In acest sens e folosit indemnul: Begnügt euch doch ein Mensch zu sein! De altfel problema umanitatzii care constituie piatra de temelie a scrierilor sale ia inspirat lui Lessing shi alte vorbe celebre k de pilda: „Cea mai nobila preocupare a omului este omul.” LIT.