muiere¹ sf [At: PSALT. HUR. 112^r/21 / V: (inv) ~iare / Pl: ~ri shi (inv) ~iare / E: ml mulier ris] (Ivp; shdp) 1 Femeie. 2 (Reg; shis ~ fata) Fecioara. 3 (Reg; ics) Dea ~a in targ Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 4 (Inv; is) ~ sloboda ~ imblatoare Prostituata. 5 Sotzie. 6 (Ilv) A lua (de) ~ A se casatori.

MUIÉRE¹ muieri s. f. (Popular uneori peiorativ) Femeie. Sotzia mea a fost muiere frumoasa. SADOVEANU O. VII 56. Nu te mai boci k o muiere! NEGRUZZI S. I 156. Soacra mea muiere rea De mine grija navea. JARNÍKBIRSEANU D. 170. 2. (Regional) Sotzie. Era acolo unul de zicea: oameni buni la anul o sami tragetzi voi la jug voi cu muierile voastre. DUMITRIU B. F. 20. Omul spunea cal cheama Maftei k are muiere shi shase copii numai k ulcelele. SADOVEANU O. VII 81. SHi bogatumi da avere Sa iau fata lui muiere. JARNÍKBIRSEANU B. 435.

MUIÉRE¹ muieri s. f. (Pop.) 1. Femeie. 2. Sotzie. Lat. mulier eris.

MUIÉRE ~i pop. 1) Persoana matura de sex feminin; femeie. 2) Femeie casatorita in raport cu barbatul ce ia devenit sotz; nevasta; sotzie. 3) depr. Femeie cu apucaturi urate; catza; mahalagioaica. /<lat. mulier ~eris

muiere f. femeie maritata (cu o nuantza optimista in Muntenia cu una peiorativa in Moldova): te insoara shitzi iea muiere PANN. [Lat. MULIEREM].

1) muĭére f. (lat. mulier iéris ild. ieris femeĭe maritata; it. moglie shi rar mogliéra nevasta; sard. muzere pv. pg. molher vfr. moilier cat. muller sp. mujer). Vechĭ. Azĭ pop. (saŭ iron. despre o femeĭe rautacĭoasa). Femeĭe. Nevasta.

muiére s. f. g.d. art. muiérii; pl. muiéri

muiére (femeie inmuiere) s. f. g.d. art. muiérii; pl. muiéri

muiere

muiere ri.

MUIÉRE s. v. femeie nevasta sotzie.

muiere s. v. FEMEIE. NEVASTA. SOTZIE.

muiére (muiéri) s. f. 1. Femeie maritata. 2. Femeie sotzie. Mr. mul’are megl. mul’ari istr. mulere. Lat. mŭlier (Densusianu Hlr. 66; Pushcariu 1120; CandreaDens. 1162; REW 5730) cf. v it. mogliera (v. lomb. muier logud. muglèri) v. fr. moillier prov. port. mulher cat. muller sp. mujer. Pentru schimbarea accentului cf. Rosetti I 59. De uz comun are o nuantza depreciativa in limba literara. Der. muieratic adj. (muieresc feminin; afemeiat desfrinat); muiercana s. f. (femeie chipesha); muiercea s. m. (porecla pentru barbatzii muieratici); muierelnic adj. (inv. muieresc); muieresc adj. (femeie); muiereshte adv. (femeieshte); muieret s. n. (adunare de femei); muieri vb. refl. (a fi in societatea femeilor a se efemina); muierie s. f. (inv. menstruatzie period); muieros adj. (inv. afemeiat); muierotca s. f. (Banat barbat dominat de nevasta); muierushca s. f. (femeiushca mai ales la pasari; dozator la razboiul de tzesut).

PESHTERA MUIERII peshtera sculptata in calcare mezozoice situata in versantul dr. al cheilor paraului Galbenu de pe rama SE a masivului Parang. Lungimea galeriilor: 3.566 m. Numeroase forme concretzionare (in special in Galeria Urshilor) domuri coloane de stalactite valuri de calcit. Prezinta importantza speologica arheologica paleontologica biologica shi mineralogica. Monument al naturii. Resturi de fauna fosila (Ursus spelaeus). Electrificata. Obiectiv turistic.