moliciune sf [At: BOLLIAC O. 41 / V: (inv) ~lec~ ~lac~ / Pl: ~ni / E: moale¹ + iciune] 1 Insushire de a fi moale¹ (1) flexibil sau mladios. 2 (Pex) Obiect moale¹ (1) flexibil sau mladios. 3 Lipsa de energie de vigoare de perseverentza de hotarare Si: (rar) molatate (2) (nob) molime. 4 (Pex) Viatza trandava ushuratica. 5 (Dep) Om lipsit de energie. 6 (Rar) Mishcare lina ushoara. 7 Intensitate scazuta a sunetelor a zgomotelor etc. 8 (Pex) Delicatetze in voce in ton. 9 Stare de calm desavarshit Si: destindere relaxare. 1011 Molesheala (12).

MOLICIÚNE moliciuni s. f. I. 1. Lipsa de vioiciune de sprinteneala; trindaveala trindavie lene. Turcul tresarise deodata din moliciunea shi incetineala lui. SADOVEANU O. VII 9. Scrierile unuia... vor respira energie sanatate ale altuia moliciune tinjire. GHEREA ST. CR. II 23. E necuviincios lucru in vreme ce erau in sigurantza fara dushmani de nicairi de ashi petrece vara inchishi in tabara topinduse in moliciune. BALCESCU O. II 218. ♦ Viatza ushuratica. SHi cind atitzia oameni se dau la moliciune Sub jugul unei mindre k robii lantzuitzi. BOLINTINEANU O. 203. 2. Slabiciune toropeala sfirsheala molesheala. Toropirea shi moliciunea care o lasa in organismele plapinde o violenta zguduire de nervi. VLAHUTZA la TDRG. Il apuca o moliciune de nu putea sta in sus. ISPIRESCU L. 382. 3. (Rar) Calm. Peste toateo moliciune... se lasa de sus. VLAHUTZA la TDRG. II. 1. Insushirea de a fi moale mladios; flexibilitate. Moliciunea cerii. ▭ Gindul i se oprise la... moliciunea firelor lungi de iarba. ARDELEANU D. 175. 2. Delicatetze gratzie dulceatza. Moliciunea vocii.

MOLICIÚNE ~i f. 1) Stare de slabire a fortzei fizice insotzita de somnolentza; molesheala. 2) Fel de a fi al celui moale de caracter. 3) Stare de calm (mai putzin incordata); destindere; relaxare. /moale + suf. ~iciune

moliciune f. 1. calitatea celui moale; 2. lipsa de putere: moliciune de caracter; 3. calitatea celui delicat shi gratzios; moliciunea penelului stilului; 4. vieatza [!] efeminata indolentza: a trai in moliciune.

molicĭúne f. (lat. *mollítio ónis actziunea de a muĭa d. mollitus part. d. mollire a muĭa. V. moĭ). Calitatea de a fi moale: molicĭunea ceriĭ. Fig. Lipsa de energie: molicĭunea unuĭ caracter. Vĭatza moleshita indolentza: a trai in molicĭune. SHi molacĭune (Mold. vechĭ) shi molatate (Rar).

moliciúne s. f. g.d. art. moliciúnii; pl. moliciúni

moliciúne s. f. g.d. art. moliciúnii; pl. moliciúni

MOLICIÚNE s. (rar) molatate. (~ unui covor.)

MOLICIUNE s. (rar) molatate. (~ unui covor.)

MOLICIUNE. Subst. Moliciune slabiciune debilitate debilitare molesheala moleshire toropeala toropire sfirsheala; somnolentza somnoroshie (rar) somnie (rar) aromeala aromire atzipeala atzipire adormire. Slabiciune slabire anemie astenie oboseala obosire (rar) istoveala istovire epuizare extenuare sleire (fig.) secatuire. Inertzie (fig.) inactivitate inactziune (rar) nelucrare (inv.) pasivitate apatie indiferentza impasibilitate indolentza delasare. Adj. Molatic torpid (livr.) moleshit slabit toropit sfirshit; bleg moliu molalau (reg.) laliu; somnoros somnolent aromit (rar) adormit. Slabit slab vlaguit fara vlaga anemic (fig.) anemiat astenic istovit obosit epuizat extenuat frint (fig.) sleit (fig.) secatuit slab del sufla vintul; plapind firav slabutz (dim.) slabanog debil debilitat. Inert pasiv inactiv apatic indiferent indolent delasator. Moleshitor toropitor ametzitor obositor vlaguitor istovitor extenuant ostenitor. Vb. A fi moleshit (toropit sfirshit) a fi (a sta a shedea a umbla) k o curca plouata. A se moleshi a se bleshti (reg.) a se blegi a se bleojdi (pop. shi fam.) a slabi a se sfirshi a amortzi (fig.) a se anemia a se debilita a se istovi a se epuiza a se extenua a se usca (fig.). A moleshi a bleshti (reg.); a toropi a obosi a epuiza a osteni a istovi a anemia a debilita a vlagui a secatui a slei (fig.) a extenua. Adv. Fara vlaga fara puteri. (In mod) anemic. Cu moliciune cu apatie cu indiferentza. K o curca beata (plouata). V. inactivitate indolentza incetineala lene oboseala somn.