mocai v [At: PONTBRIANT D. / V: (reg) ~ani mogai / Pzi: ~esc mocai / E: ns cf moaca] 12 vir (Pfm) A lucra incet fara spor Si: (pop) a (se) moshmondi a (se) mocoshi. 34 vir (Pfm) A pierde vremea cu nimicuri Si: (reg) a mushlui (pop) a tandali. 56 vir (Reg; if mogai) A umbla incet. 78 vi (Olt) A da din cap in semn (de aprobare sau) de dezaprobare. 9 vi (Reg) A motzai. 10 vi (Reg; d. foc) A mocni (1).

MOCAÍ mocai shi mocaiesc vb. IV. Refl. A lucra prea incet ashi pierde vremea a tindali.

A SE MOCAI ma mócai intranz. pop. 1) A lucra incet shi fara spor; a migali; a se mocoshi; a bichiri. 2) A pierde timpul in zadar. /Orig. nec.

mocaì v. Mold. Tr. a migai a motzai. [V. mocan].

mókĭ shi ĭésc V. mocoshesc.

mocani² v vz mocai

mocoshésc v. tr. shi intr. (cp. cu moaca shi moshcondesc). Fam. Ma muncesc prea mult c’un lucru pina sal termin (ma bosincesc ma bosolesc ma botzocanesc ma bunghinesc): de un ceas tot mocosheshtĭ shi n’aĭ maĭ sfirshit. V. refl. Nu te maĭ mocoshi atita c’o bĭata traducere! In vest shi ma mocaĭ shi ma moshcaĭ. V. balabanesc.

!mocai (a se ~) (pop. fam.) vb. refl. ind. prez. 1 sg. ma mocai 3 se mocaie imperf. 1 sg. ma mocaiam; conj. prez. 1 sg. sa ma mocai 3 sa se mocaie; imper. 2 sg. afirm. mocaiete; ger. mocainduma

!mocaí (a ~) (fam. pop.) vb. ind. prez. 3 mócaie imperf. 3 sg. mocaiá; conj. prez. 3 sa mócaie

mocaí vb. ind. prez. 1 sg. mócai/mocaiésc 3 sg. shi pl. mócaie/mocaiéshte imperf. 3 sg. mocaiá; conj. prez. 3 sg. shi pl. mócaie/mocaiásca; ger. mocaínd

MOCAÍ vb. a migali a (se) mocoshi a (se) moshmondi a (se) moshmoni a (se) ticai (pop.) a tandali (reg.) a migoroshi a moshinci a moshoi a moshorogi a motroshi a mushina (prin Transilv.) a se mighiti a (se) moshogai (fam.) a moshi. (Ce tot ~ acolo?)

MOCAÍ vb. v. atzipi dormita mocni motzai picoti piroti.

MOCAI vb. a migali a (se) mocoshi a (se) moshmondi a (se) moshmoni a (se) ticai (pop.) a tindali (reg.) a migoroshi a moshinci a moshoi a moshorogi a motroshi a mushina (prin Transilv.) a se mighiti a (se) moshogai (fam.) a moshi. (Ce tot ~ acolo?)

mocai vb. v. ATZIPI. DORMITA. MOCNI. MOTZAI. PICOTI. PIROTI.

A se mocai ≠ a se grabi a se pripi

mocaí (mocaiésc mocaít) vb. 1. A da din cap. 2. A munci din greu. 3. A lucra incet shi fara spor. Var. mogai. Creatzie expresiva pornind de la radacina moc cf. moaca. Der. mocoshi vb. (a se speti; a munci fara spor) cu suf. expresiv shi (dupa Tiktin legat de sl. mąka cf. munca; dupa Bogrea Dacor. IV 834 din rut. Makoša „zeitza odihnei”); morcoshi vb. (Trans. a pune buceaua la butucul rotzii) cu r epentetic; morcoashe s. f. (Trans. bucea); morcoti vb. (inv. a bolborosi) cf. Iordan BF 194 (dupa Tiktin din pol. markotač; dupa Candrea din rut. morkotati; dupa Scriban din rut. morkotiti); mogoroji (var. mogorogi) vb. (a cara; a bolborosi a mormai) care Cihac II 516 il pune in legatura cu mag. mocorogni „a se bilbii” shi Scriban cu mag. megmorogni „a grohai”; mogorog s. m. (Mold. persoana nemultzumita); morocani vb. (a bombani a dojeni) care Cihac II 516 il lega de mag. morgolodni Tiktin cu sl. mrŭknąti „a intuneca” shi Scriban cu mag. morogni; morocaneala s. f. (bombanit); morocanos adj. (nemultzumit; ursuz posac); modoshi vb. (Banat a lenevi).

mocai mocai v. r. 1. a lucra incet / fara spor; a se mishca incet 2. a pierde vremea cu nimicuri