16 definitzii pentru mita

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MÍTA mite s. f. Suma de bani sau obiecte primite date ori promise unei persoane cu scopul de a o determina sashi incalce obligatziile de serviciu sau sa le indeplineasca mai conshtiincios; shpertz shpaga1. Din sl. mito.

mita sf [At: COD. VOR. 64/21 / Pl: ~te (inv) ~turi / E: slv мито] 12 (Cu verbe k „a da” „a lua” „a primi”) Suma de bani sau daruri primite de cineva sau oferite cuiva pentru ai cashtiga bunavointza (pentru al detemiina sashi indeplineasca mai cu ravna obligatziile de serviciu sau) sa comita o incalcare a legalitatzii regulamentului uzantzei in favoarea donatorului Si: (inv) mituiala (2) mazda (1) Vz bacshish shpertz. 3 (Inv; ila) Fara de ~ Incoruptibil. 45 Infractziune a celui care (da sau) primeshte mita (1). 6 (Ivr) Camata.

MÍTA mite s. f. Suma de bani sau obiecte date ori promise unei persoane cu scopul de a o determina sashi incalce obligatziile de serviciu sau sa le indeplineasca mai conshtiincios; shpertz shpaga1. Din sl. mito.

MÍTA mite s. f. (Intrebuintzat mai ales la sg.) Suma de bani sau daruri date unei persoane oficiale cu scopul de a o corupe sa faca un lucru ilegal; shpertz. V. plocon. Da voie politzaiului sa ia mita numai sai fie lui cu credintza. GHEREA ST. CR. I 343. Sint mincatzi de cercetarile shi de ispravile procurorilor care iau mita. VLAHUTZA O. A. 159. ♦ (Invechit) Contributzie baneasca platita unui exploatator. De cinci ani salahorie!... Vatrami a ramas pustie SHincami cer ciocoii mita. BOLLIAC O. 207.

MÍTA ~e f. Dar in bani sau in alte valori materiale dat cuiva sau primit de cineva in schimbul unui serviciu ilegal. /<sl. mito

mita f. bani datzi spre a corupe mai ales pe un judecator: a da a lua mita. [Slav. MYTO].

míta f. pl. e (vsl. myto plata cishtig mita; bg. mito vama; sirb. mit mita; rus. pol. myto vama d. got. môta vgerm. mûta ngerm. maut vama care vine d. lat. mûto áre a schimba a muta). Vechĭ. Vama. Azĭ. Banĭ orĭ alte lucrurĭ date unuĭ functzionar k sa te serveasca pe tine contra interesuluĭ statuluĭ. V. bacshish mizda sfantzuĭesc.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

míta s. f. g.d. art. mítei; pl. míte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MÍTA s. shpertz (inv.) mituiala mazda rushfet sfantzuiala (arg.) shpaga. (A lua ~.)

MÍTA s. v. camata dobanda procent.

MITA s. shpertz (inv.) mituiala mizda rushfet sfantzuiala (arg.) shpaga. (A lua ~.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

míta (míte) s. f. SHpertz bani care servesc pentru a da shpertz. Sl. myto „recompensa” (Miklosich Slaw. Elem. 30; Cihac II 198) cf. sb. cr. mit(o) pol. rus. myto. Der. mitariu s. m. (inv. persoana corupta); mitui vb. (a da mita); mituiala s. f. (shpertzuiala); mitarnicie s. f. (inv. shpertz).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

MITA atentzie blat blatescu cacao drept injectzie manga manjeala peshchesh pinca plic plocon shpaga shpertz uium.

A LUA MITA a lua dreptul / manga a salta a sfantzui.

Intrare: mita
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mita
  • mita
plural
  • mite
  • mitele
genitiv-dativ singular
  • mite
  • mitei
plural
  • mite
  • mitelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mita, mitesubstantiv feminin

  • 1. Suma de bani sau obiecte primite date ori promise unei persoane cu scopul de a o determina sashi incalce obligatziile de serviciu sau sa le indeplineasca mai conshtiincios; shpaga. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Da voie politzaiului sa ia mita numai sai fie lui cu credintza. GHEREA ST. CR. I 343. DLRLC
    • format_quote Sint mincatzi de cercetarile shi de ispravile procurorilor care iau mita. VLAHUTZA O. A. 159. DLRLC
    • 1.1. invechit Contributzie baneasca platita unui exploatator. DLRLC
      • format_quote De cinci ani salahorie!... Vatrami a ramas pustie SHincami cer ciocoii mita. BOLLIAC O. 207. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.