MILÍTZIE militzii s. f. 1. (In unele foste tzari socialiste) Institutzie de stat avand drept scop mentzinerea ordinii publice shi respectarea regulilor de convietzuire sociala; reprezentantzii acestei institutzii; p. ext. cladirea in care ishi avea sediul aceasta institutzie; politzie. 2. (In vechea organizare militara) Armata nepermanenta sau de rezerva care cuprindea shi unele corpuri speciale de armata; p. ext. (pop.) serviciu militar armata. Din lat. militia rus. milicÿa.

militzie sf [At: BUDAIDELEANU LEX. / V: (pop) mel~ / A shi: (pop) ~tzie / Pl: ~i / E: lat militia rs милиция] 1 Oaste ale carei componentza shi organizare au variat in decursul timpului. 2 (Spc) Corp de trupe cu insarcinari speciale. 3 Armata de rezerva. 4 (Pex; pop) Militarie. 5 Organ de stat pentru mentzinerea ordinii. 6 (Csc) Reprezentantzi ai militziei (5).

MILÍTZIE militzii s. f. 1. (In fostele tzari socialiste din Europa) Institutzie de stat avand drept scop mentzinerea ordinii publice shi respectarea regulilor de convietzuire sociala; reprezentantzii acestei institutzii; p. ext. cladirea in care ishi avea sediul aceasta institutzie; politzie. 2. (In vechea organizare militara) Armata nepermanenta sau de rezerva care cuprindea shi unele corpuri speciale de armata; p. ext. (pop.) serviciu militar armata. Din lat. militia rus. milicÿa.

MILÍTZIE s. f. 1. Institutzie avind drept scop mentzinerea ordinii shi a securitatzii publice apararea proprietatzii socialiste precum shi a bunurilor shi libertatzilor cetatzenilor. Circumscriptzie de militzie. ▭ La postul de militzie nul gasira pe shef care era plecat in alt sat. DUMITRIU N. 153. 2. (In vechea organizare militara) Armata nepermanenta sau de rezerva shi unele corpuri speciale de armata (jandarmeria); (in organizarea militara a regimului trecut) stadiul ultim al serviciului militar (dupa «activitate» shi «rezerva»). Institutziile carora se cuvine numirea de militzie la noi sint: jandarmii shi cordonashii cu potecashii. BALCESCU O. I 36. ◊ (Popular) Serviciu militar armata. E un flacaiandru care o sa traga sortzi la anul shi care se intzelege o sa mil manince fript militzia. GALACTION O. I 65. Nu mai plinge Florico. K vremea o sa treaca repede. No sa mor doar in militzie. BUJOR S. 38. Cind scapai din militzie Eram beat de bucurie. SHEZ. V 89.

MILÍTZIE s.f. 1. Corp de armata nepermanent infiintzat la inceputul republicii romane care era chemat sub arme numai in timp de razboi. ♦ (In trecut) Armata neregulata de rezerva compusa din orasheni shi tzarani cuprinzand shi unele corpuri de armata speciale. 2. (In fostele tzari socialiste din Europa) Institutzie care avea drept scop mentzinerea ordinii shi a securitatzii publice. [Gen. iei. / < rus. militziia cf. lat. militia fr. milice].

MILÍTZIE s. f. 1. armata nepermanenta sau de rezerva cuprinzand shi unele corpuri speciale. 2. (in unele tzari shi la noi pana in 1989) organ de stat avand drept scop apararea ordinii publice a proprietatzii de stat shi a celei personale precum shi a drepturilor shi libertatzilor cetatzeneshti. (< lat. militia /2/ rus. militziia)

MILÍTZIE f. inv. 1) Organ de stat insarcinat cu mentzinerea ordinii publice cu apararea proprietatzii de stat shi individuale; politzie. 2) Totalitate a lucratorilor care faceau parte din acest organ; politzie. /<lat. militia rus. militzia

militzie f. 1. corp de trupe inarmate; 2. a doua rezerva a armatei permanente. [Rus. MILITZIĬA = fr. milice].

*milítzie f. (rus. miliciĭa d. lat. militia; fr. milice). Armata serviciŭ militar: a intra in militzie a face militzie. In Romania acea parte a armateĭ care cuprinde oameniĭ de la 30 pina la 36 de anĭ. Armata nepermanenta compusa din cetatzenĭ. Fam. A prosti militzia a te sustrage servicĭuluĭ militar a face o munca ushoara in armata.

milítzie (politzie) (tzie) s. f. art. milítzia (tzia) g.d. art. milítziei; pl. milítzii art. milítziile (tzii)

milítzie s. f. (sil. tzie) art. milítzia (sil. tzia) g.d art. milítziei; pl. milítzii art. milítziile (sil. tzii)

MILÍTZIE s. sectzie. (A dus hotzul la ~.)

MILÍTZIE s. v. armata militarie.

MILITZIE s. sectzie. (A dus hotzul la ~.)

militzie s. v. ARMATA. MILITARIE.

nici cu militzia / cu politzia / de frica expr. nicicum in nici un caz.