MÉDIC¹ medici s. m. Persoana care profeseaza medicina (1) pe baza unor studii superioare de specialitate; specialist in medicina; doctor. ◊ Medic de familie = medic care acorda asistentza medicala shi ingrijiri in mod constant unui bolnav sau unei familii in baza unui contract de asigurari medicale. Din lat. medicus.

medic¹ sm [At: TZICHINDEAL A. M. 5/12 / V: (inv) ~us / Pl: ~ici / E: lat medicus] Persoana cu studii superioare care profeseaza medicina (1) Si: doctor.

MÉDIC¹ medici s. m. Persoana care profeseaza medicina (1) pe baza unor studii superioare de specialitate; specialist in medicina; doctor. Din lat. medicus.

MÉDIC medici s. m. Persoana care practica medicina pe baza studiilor superioare de specialitate. V. doctor (1). Ma gaseam... in cabinetul unui prieten medic de boli nervoase. ARGHEZI P. T. 93. Medicul povesti. Ranile erau grave desigur dar nu de moarte. C. PETRESCU I. II 45. SHi dupa cum spunea tot el lumea trebuie sa aleaga medic tinar shi avocat batrin. BART E. 265. ◊ Medic veterinar v. veterinar. Medic legist v. legist.

MÉDIC s.m. Persoana care practica medicina avand studii superioare de specialitate; doctor. [< lat. medicus].

MÉDIC¹ s. m. persoana care profeseaza medicina; doctor. (< lat. medicus)

MÉDIC ~ci m. Specialist in medicina; doctor. /<lat. medicus

medic m. 1. doftor ce practica medicina; 2. fig. ceea ce aduce leac: timpul e un mare medic.

1) *médic a s. (lat. medicus adj. shi s.). Vindecator persoana careĭ scapa pe altziĭ de boale. Fig. Timpu e marele medic. V. doctor vracĭ.

medicus sm vz medic

feméiemédic s. f. (med.) Doctoritza ◊ „Destoinica muncitoare harnica tzaranca iscusita cercetatoare femeiainginer femeiamedic femeiaprofesor shi in acelashi timp femeiasotzie shi mama in toate aceste ipostaze femeia din tzara noastra se face pretzuita shi respectata.” Sc. 7 III 76 p. 1; v. shi femeietzaran(k) (din femeie + medic; cf. fr. femmemédecin; DMN 1961)

médiccetatzeán s. m. Medic interesat de activitatea obshteasca ◊ „Mediccetatzean” (titlu de articol dedicat doctorului I.B. propus candidat al F.D.P.) Sc. 14 I 61 p. 5 (din medic + cetatzean; Fl. Dimitrescu in LR 4/62 p. 367)

médic² s. m. pl. médici

médic s. m. pl. médici

MÉDIC s. v. doctor.

MEDIC s. doctor (inv.) vraci.

médic (médici) s. m. Doctor. It. medico. Der. medical adj. din fr. médical; medicina s. f. din fr. médicine; medicinal adj. din fr. médicinal; medicament s. n. din fr. médicament; protomedic s. m. (primul medic al Curtzii sheful serviciilor sanitare functzie desfiintzata in 5 septembrie 1859) cu pref. proto.

MEDICI FARA FRONTIERE asociatzie nonguvernamentala fondata in 1971 formata din medici shi personal auxiliar avand k scop acordarea de asistentza medicala unor populatzii care au ori au avut de suferit de pe urma razboaielor sau a unor calamitatzi naturale.