LEGÍST legishti adj. (in sintagma) Medic legist (shi substantivat m.) = medic insarcinat cu lamurirea unor aspecte medicale care intereseaza justitzia. Din fr. légiste.

legist ~a [At: HELIADE D. J. 12 / Pl: ~ishti ~e / E: fr légiste it legista ger Legist] 12 smf a (Rar) (Persoana) care studiaza legi (37) Si: legalnic (2). 34 smf a (Rar) (Persoana) care cunoashte legi (37). 56 smfa (Rar) (Persoana) care elaboreaza legi (37) Si: (inv) pravilist. 7 a (Rar; lpl) Adeptzi ai unei shcoli filozofice chinezeshti din secolele IVIII i. Hr. care preconiza in opozitzie cu confucianismul un stat centralizat guvernat pe baza de legi (37) shi nu de traditzii. 89 sm a (Is) Medic ~ Medic specializat in efectuarea expertizelor shi examenelor medicale necesare clarificarii unor aspecte care intereseaza justitzia Si: legal (19).

LEGÍST A legishti ste adj. (In sintagma) Medic legist (shi substantivat) = medic insarcinat cu lamurirea unor aspecte medicale care intereseaza justitzia. Din fr. légiste.

LEGÍST A legishti ste adj. (In expr.) Medic legist = medic insarcinat cu lamurirea din punct de vedere juridic a chestiunilor medicale care privesc justitzia. Aici era nevoie numai de medicul legist. C. PETRESCU C. V. 36. ♦ (Substantivat neobishnuit) Jurist. Poet legist orator el se vedea pe rind de toate. MACEDONSKI O. III 73.

LEGÍST adj.m. Medic legist = medic specialist in medicina legala. ♦ (s.m.; rar) Jurist. // s.m.pl. 1. Adeptzi ai unei shcoli filozofice chineze din sec. IVIII i.e.n. care preconiza in opozitzie cu confucianismul un stat centralizat guvernat pe baza de legi shi nu de traditzii. [< fr. légiste].

LEGÍST I. s. m. cel care cunoashte shi studiaza legile; jurist. II. adj. medic ~ = medic specialist in medicina legala. III. s. m. pl. 1. adeptzi ai unei shcoli filozofice chineze din sec. IVIII a. Chr. care preconiza in opozitzie cu confucianismul un stat centralizat guvernat pe baza de legi shi nu de traditzii. 2. grupare a unei shcoli din evul mediu european care sprijinea lupta feudalitatzii laice impotriva pretentziilor de hegemonie ale papalitatzii. (< fr. légiste)

LEGÍST ~sta (~shti ~ste) m. shi f. 1) Specialist in legislatzie; jurist. 2) Persoana care studiaza legile; student la drept. 3): Medic ~ medic care face anumite constatari pentru justitzie. /<fr. legiste

legist m. cel ce shtie sau studiaza in special legile.

*legíst m. (d. lege saŭ mlat. legista). Jurisconsult savant in legĭ.

!legist adj. m. s. m. pl. legishti; adj. f. s. f. legista pl. legiste

legíst adj. m. s. m. pl. legíshti

legíst adj. m. s. m. pl. legíshti

legist shti.

LEGÍST s. v. jurist.

legist s. v. JURIST.

legist legishti s. m. (intl.) politzist.