maxim² ~a [At: MIRONESCU S. A. 113 / Pl: ~i ~e / E: lat maximus fr maxime maxima] 1 a (Ioc minim) Care are cea mai mare dimensiune durata intensitate etc. Si: maximal (1). 2 sf (Spc) Cea mai mare valoare care o poate avea intrun anumit interval o functzie sau o calitate variabila. 3 sf (Met) Centru de inalta presiune atmosferica.

MÁXIM² A maximi e adj. Care are dimensiunea durata intensitatea valoarea etc. cea mai mare; foarte mare. Porni cu viteza maxima la Bujoreni sashi ia serviciul in primire. MIRONESCU S. A. 113.

MÁXIM A adj. Cel mai mare (k dimensiuni k durata k intensitate etc.) foarte mare; maximal. [< lat. maximus superlativul lui magnus].

MÁXIM² A I. adj. 1. cel mai mare (k dimensiuni durata intensitate valoare); maximal. 2. ilustrata ~a = piesa filatelica ce trebuie sa realizeze o concordantza deplina intre imaginea de pe ilustrata marca poshtala aplicata pe fatza vederii shi shtampila obliteranta a poshtei. II. s. f. (mat.) valoarea cea mai mare intrun interval a unei variabile sau functzii. ◊ (met.) centru de inalta presiune atmosferica. (< lat. maximus fr. maxime)

MÁXIM ~a (~i ~e) (despre dimensiuni intensitate durata valoare etc.) Care constituie un maximum; in gradul cel mai inalt; maximal. /<lat. maximus fr. maxime maxima

*máxim a adj. (lat. máximus din *mágtimus superlativu d. magnus mare major maĭ mare. V. major). Cel maĭ mare maĭ inalt (in opoz. cu minim): fortza ĭutzeala maxima. S. f. pl. e (d. lat. máxima fem. d. máximus intrebuintzat k subst. in evu mediŭ subintzelegind sententia). Precept sententza aforizm cugetare zicatoare adevar exprimat pe scurt saŭ regula de purtare a cuĭva (deviza): maximele luĭ La Rochefoucauld is codu egoizmuluĭ. S. n. pl. e. Cel maĭ inalt grad cea maĭ mare intensitate extensiune saŭ cantitate considerata k limita: maximu ĭutzeliĭ furiiĭ pedepseĭ pretzuluĭ. Legea maximuluĭ legea care fixeaza taxa maxima care se poate incasa. K adv. se intrebuintzeaza latinu maximum [n. d. máximus] cel mult: o temperatura de máximum 8 grade deasupra luĭ zero o pedeapsa de maximum zece anĭ. Se zice shi k s. n. fara pl. un máximum de pedeapsa. SHi maximal (germ. maximal).

máxim¹ adj. m. pl. máximi; f. máxima pl. máxime

máxim adj. m. pl. máximi; f. sg. máxima pl. máxime

MÁXIM adj. 1. maximal. (Profit ~.) 2. v. culminant.

MAXIM adj. 1. maximal. (Profit ~.) 2. culminant. (Punct ~ in desfashurarea unui proces.)

Maxim ≠ minim minimum

suprafatza de maxima inundare (engl.= MFSmaximum flooding surface) in strat. secventziala exprima un orizont de condensare bogat in substantza organica aglomerari de bioclaste glauconit shi fosfatzi; s.m.i. separa un eveniment regresiv de unul transgresiv.

Maxim (sec. 16) meshter zidar (maistor) constructorul bisericii bolnitzei mrii Cozia (1542) unde o inscriptzie din pridvor i indica numele. Bis. este unul dintre cele mai reprezentative monumente din sec. 16 din TZara Romaneasca dovada a maiestriei cu care se construia in caramida.

CLOACA MAXIMA principal canal de scurgere in Roma antica construit in epoca regalitatzii shi restaurat sub August. Aflat la 56 m sub nivelul orashului de forma semicirculara shi placat cu tuf vulcanic exista shi astazi.

MAXIMA DEBETUR PUERO REVERENTIA (lat.) datoram copilului cel mai mare respect Iuvenal „Satirae” XIV 4. Parintzii ishi indeplinesc indatoririle de educatori ferindul pe copil sa vada sau sa auda gesturi sau vorbe necuviincioase.

MAXIM² A adj. s. f. 1. Adj. (In opozitzie cu m i n i m) Care are cea mai mare dimensiune durata intensitate etc. ; foarte mare. Porni cu viteza maxima la Bujoreni sashi ia serviciul in primire. MIRONESCU S. A. 113. Ma privit cu interes shi mia zimbit amical shi in caseta respectiva din catalog sa inscris o nota maxima. SADOVEANU O. XVI 459. Suprafetzele insamintzate cu in shi cinepa nu au atins inca limita maxima. IONESCUMUSCEL TZES. 26. Pentru. . . creshterea. . . productivitatzii muncii se pune cu tarie sarcina folosirii maxime a tehnicii noi. SCINTEIA 1954 nr. 2 884. Fiecare leu cheltuit sa duca la creshterea maxima a productziei. LUPTA DE CLASA 1960 nr. 10 17. Un inalt nivel al agriculturii inseamna in primul rind obtzinerea unei cantitati maxime de produse agricole. ib. 1961 nr. 11 50. 2. S. f. S p e c. Cea mai mare valoare care o poate avea intrun anumit interval o functzie sau o cantitate variabila. Minima [curbei vitezei de sedimentare] e intre 2325 ani apoi creshte progresiv cu virsta atingind maxima intre 6180 ani. PARHON B. 42. ♦ (Meteor.) Centru de inalta presiune atmosferica; Unde sint cei doi poli ai frigului acolo avem doua maxime sau mari apasari ale aerului. MEHEDINTZI G. F. 41. Pl.: maximi e. Din lat. maximus fr. maxime maxima.