CULMINÁNT A culminantzi te adj. Care culmineaza. ◊ Punct culminant = momentul cel mai important in desfashurarea unei actziuni a unui fenomen etc. Din fr. culminant.^[1]

culminant ~a a [At: GHICA S. 536 / Pl: ~ntzi ~e / E: fr culminant] 1 (Is) Punct (ul) ~ Punctul cel mai inalt care il atinge un astru la orizont. 2 (Ias) Momentul cel mai important in desfashurarea unei actziuni a unui fenomen etc. 3 (Fig) Care ajunge la apogeu.

CULMINÁNT A culminantzi te adj. Care culmineaza. ◊ Punct culminant = momentul cel mai important in desfashurarea unei actziuni a unui fenomen etc. Din fr. culminant.

CULMINÁNT A culminantzi te adj. Care culmineaza care atinge gradul cel mai inalt care ajunge la apogeu. Punct culminant = a) partea cea mai de sus cea mai inalta a unui loc. Mam suit pina la galeria cea mai inalta care este in punctul cel culminant al insulei. GHICA S. 536; b) momentul cel mai incordat din desfashurarea unei actziuni intro opera literara sau artistica. Punctul culminant al actziunii din piesa.

CULMINÁNT A adj. Care culmineaza ajuns la apogeu; culminativ. ◊ Punct culminant = a) punctul cel mai inalt al unui loc; b) momentul de cea mai mare incordare al unei actziuni. [< fr. culminant].

CULMINÁNT A adj. care culmineaza. ♦ punct ~ = momentul de cea mai mare incordare al unei actziuni. (< fr. culminant)

CULMINÁNT ~ta (~tzi ~te) Care culmineaza; aflat la nivelul maximal. ◊ Punct ~ momentul de varf in evolutzia unui eveniment. <fr. culminant

culminant a. la culme cel mai inalt: punct culminant.

*culminánt a adj. (fr. culminant). Care culmineaza cel maĭ inalt: punct culminant.

culminánt adj. m. pl. culminántzi; f. culminánta pl. culminánte

culminánt adj. m. pl. culminántzi; f. sg. culminánta pl. culminánte

CULMINÁNT adj. maxim. (Punct ~ in desfashurarea unui proces.)

CULMINANT adj. maxim. (Punct ~ in desfashurarea unui proces.)

CULMINATZIE (PUNCT CULMINANT) (< fr. culmination < lat. culminatzio de la culmen culme virf) Culminatzie sau punct culminant denumit shi climax (< fr. climax < gr. klimax scara) este in actziunea unei opere literare in versuri sau proza momentul de maxima incordare a relatziilor dintre personajele ei cind este vorba de opera epica sau dramatica shi momentul de maxima intensitate a emotziei traite de poet in creatzia lirica. In balada ElZorab de G. Coshbuc conflictul dintre pasha shi arabul sarac atinge culminatzia cind arabul ishi ucide calul. Ex. El scoate grabnic un pumnal SHiun val de singe roshu val De singe cald a izvorit Din nobil incomatul git SHi cade mortul cal. Exemple de culminatzie in proza noastra epica: uciderea boierilor in nuvela Alexandru Lapushneanul de C. Negruzzi; infruntarea dintre Tudor SHoimaru shi boierul Stroe Orheianu din romanul Neamul SHoimareshtilor de M. Sadoveanu; singeroasa represiune a rascoalei din romanul Rascoala de L. Rebreanu etc.; in dramaturgie incercarea boierilor potrivnici lui SHtefan de al impune k domn pe SHtefanitza din drama Apus de soare de B.SHt. Dela vrancea etc. Culminatzia intensitatzii sentimentului in poezia lirica apare adesea in ultima strofa sau chiar ultimul vers. Ex. Doina zic doina suspin Tot cu doina ma mai tzin. Doina cint doina shoptesc Tot cu doina vietzuiesc. (Poezie populara) Nu cauta dreptate domneasca fratzioare Ia pe ciocoi k hreanul shi dal pe razatoare. (T. ARGHEZI Pe razatoare din vol. 1907)