MATURITÁTE s. f. Stare de deplina dezvoltare (fizica shi intelectuala); calitatea de a fi matur; p. ext. perioada din viatza omului intre tineretze shi batranetze. ♦ (Biol.) Stare de dezvoltare deplina a unui organ sau a organismului intreg. ♦ Stare de deplina dezvoltare a unui fruct; coacere. ♦ Fig. Stadiu inaintat de experientza de insushire a cunoshtintzelor; seriozitate profunzime (determinata de varsta de experientza). ◊ (Ieshit din uz) Examen de maturitate = bacalaureat. Din fr. maturité lat. maturitas atis.

maturitate sf [At: INV. TAB. 65 / V: (inv) ~tor~ (pop) mat~ / E: fr maturité lat maturitas atis] 1 Stare de deplina dezvoltare fizica shi intelectuala. 2 (Pex) Perioada din viatza omului intre tineretze shi batranetze. 3 (Blg) Stadiu de dezvoltare deplina a unui organ sau a organismului. 4 Coacere a fructelor. 5 (Fig) Stadiu inaintat de experientza de insushire a cunoshtintzelor. 6 Profunzime care o da varsta experientza Cf seriozitate. 7 (Is) Examen de ~ Examen de cultura generala pentru absolventzii liceului.

MATURITÁTE s. f. Stare de deplina dezvoltare (fizica shi intelectuala); calitatea de a fi matur; p. ext. perioada din viatza omului intre tineretze shi batranetze. ♦ (Biol.) Stare de dezvoltare deplina a unui organ sau a unui organism intreg. ♦ Stare de deplina dezvoltare a unui fruct; coacere. ♦ Fig. Stadiu inaintat de experientza de insushire a cunoshtintzelor; seriozitate profunzime (determinata de varsta de experientza). ◊ (Ieshit din uz) Examen de maturitate = bacalaureat. Din fr. maturité lat. maturitas atis.

MATURITÁTE s. f. Stare de deplina dezvoltare fizica shi mai ales intelectuala; calitatea de a fi matur. Deshi era in plina maturitate shi foarte cunoscut Ladima nu putea sa scrie decit la foi sarace mai curind obscure. CAMIL PETRESCU N. 37. Scrierile care au ramas nepieritoare sint toate opere ale maturitatzii. VLAHUTZA O. A. II 228. Examen de maturitate = examen care il trece un absolvent al unei shcoli medii de cultura generala shi in urma caruia se bucura de anumite drepturi. ♦ Stare de deplina dezvoltare a unui fruct.

MATURITÁTE s.f. 1. Dezvoltare completa din punct de vedere fizic shi (mai ales) intelectual; calitatea de a fi matur; (p. ext.) perioada in viatza omului intre tineretze shi batranetze. ♦ (Fig.) Stadiu inaintat de experientza. 2. Seriozitate profunzime. ◊ (Ieshit din uz) Examen de maturitate = bacalaureat. 3. (Biol.) Dezvoltare desavarshita a unui organ sau a organismului intreg a unui fruct. [Cf. lat. maturitas fr. maturité].

MATURITÁTE s. f. 1. dezvoltare completa din punct de vedere fizic shi intelectual; calitatea de a fi matur; perioada in viatza omului intre tineretze shi batranetze. ◊ (fig.) stadiu inaintat de experientza. 2. seriozitate profunzime. 3. (biol.) dezvoltare desavarshita a unui organ sau organism a unui fruct. 4. stadiu de evolutzie a solului in care acesta shia format un profil cu orizonturi bine dezvoltate. (< fr. maturité lat. maturitas)

MATURITÁTE f. 1) Stare de dezvoltare fizica shi intelectuala completa. 2) Caracter matur. 3) Perioada din viatza unui om cuprinsa intre tineretze shi batranetze. 4) Stare de dezvoltare deplina (a unui fruct); coacere. 5) Nivel avansat de experientza acumulat o data cu inaintarea in varsta. /<fr. maturité lat. maturitas ~atis

maturitate f. 1. starea fructelor grauntzelor legumelor cand sunt coapte; 2. Med. starea puroiului gata de a se sparge; 3. fig. stare matura deplina desvoltare: maturitatea varstei maturitatea ratziunii.

*maturitáte f. (lat. matúritas átis). Starea calitatea de a fi matur copt: in Bucovina din cauza climeĭ recĭ poama nu ajunge la maturitate. Fig. Starea lucrurilor ajunse la dezvoltarea deplina: maturitatea inteligentzeĭ. Prudentza care tzĭo da etatea: a lucra cu maturitate. Med. Starea buboĭuluĭ copt gata sa se sparga.

matoritate sf vz maturitate

maturitáte s. f. g.d. art. maturitắtzii

maturitáte s. f. g.d. art. maturitatzii

MATURITÁTE s. 1. (inv.) barbatzie. (La varsta ~.) 2. v. coacere. 3. profunzime seriozitate temeinicie. (~ gandirii a sentimentelor cuiva.)

MATURITATE s. 1. (inv.) barbatzie. (La virsta ~.) 2. profunzime seriozitate temeinicie. (~ gindirii a sentimentelor cuiva.)

Maturitate ≠ imaturitate

MATURITATE. Subst. Maturitate virstnicie (rar) virsta matura virsta maturitatzii virsta marilor impliniri. Barbatzie; plinatatea fortzelor. Maturizare maturare (livr.) maturatzie dezvoltare. Experientza pricepere. Adult. Adj. Matur maturizat maturit (rar); adult virstnic intre doua virste; copt (fig.) dezvoltat crescut; barbatesc; femeiesc. Vb. A se maturiza a se matura (livr.) a deveni matur a ajunge la maturitate; a fi copt (la os) a fi matur a fi in puterea virstei. V. creshtere experientza vigoare.

maturitatea sedimentelor (engl.= sediment maturity) 1. (sedim.) carac teristica dinamica ce sugereaza gradul de prelucrare a sedimentelor epiclastice in mediul lor de transport shi depunere shi se reflecta prin bogatzia acestora in claste de cuartz prin gradul de rotunjime ridicat shi prin sortare granulometrica buna shi foarte buna. Nisipurile shi gresiile cuartzoase (ex. gresia de Kliwa) sunt dep. mature; 2. (petrogr.) indice de m. dat de prezentza min. rezistente la alterare (cuartz) sau raportul zirconturmalinarutil (YRT) de asemenea de gradul bun de sortare shi rulare a clastelor dintrun depozit sedimentar.

MATURITATE s. f. 1. Calitatea de a fi matur¹ stare de deplina dezvoltare (fizica shi intelectuala) ; p. e x t. perioada din viatza omului intre tineretze shi batrinetze. Cf. NEGULICI. Maturitatea incepe de pa la 2223 shi tzine pinla 50 de ani. POLIZU P. 217/32. Scrierile care au ramas nepieritoare sint toate opere ale maturitatzii. VLAHUTZA O. A. 462. Jean Cristophe este genial shi geniul este persistentza copilariei in maturitate. IBRAILEANU S. L. 35. Pe baza textului original am aratat apoi k aceasta scriere nu este o opera de maturitate ci chiar „incepatura” letopisetzului de la romani. BUL. COM. IST. II 104. Deshi era in plina maturitate. . . Ladima nu putea sa scrie decit la foi sarace mai curind obscure. CAMIL PETRESCU N. 37. Ultimii ani ai maestrului sint tot asha de fertili k shi cei ai maturitatzii sale. CONTEMP. 1956 nr. 494 4/3. ◊ F i g. Apreciatzia ce am facut despre redactzia dtale am facuto cu toata maturitatea spiritului shi in deplina cunoshtintza a cauzei. ROM. LIT. 185¹/17. Ipsilanti prezenta rascoala tuturor provinciilor greceshti k o revolutzie planuita de mult pregatita de mai multzi ani de societatzi secrete shi patriotice shi ajunsa acum la maturitate. OTZETEA T. V. 181. ♦ Stadiu de dezvoltare deplina (a plantelor) ; coacere (a fructelor). Frunza de tabac ajungind la maturitatea sa [se ia] de pe tuleu. INV. TAB. 65. Maturitatea adeca coacerea carea se cade sa o socotim in strugur. INV. VIN. 3/11. Fructul a sosit atunci la a sa maturitate. BREZOIANU A. 314/19. Grinele ajung repede la maturitate shi se pot scutura in bataia ploilor sau a vintului. SCINTEIA 1 952 nr. 2 389. ♦ F i g. Stadiu inaintat de experientza de insushire a cunoshtintzelor. SHi fiindca vorbim de educarea maselor populare credem k ele au ajuns la maturitatea intzelegerii a oricarui fel de arta fie ea cit de subtila. BACOVIA O. 241. Nu antichitatea a format spiritul modern ci maturitatea spiritului modern a descoperit antichitatea. OTZETEA R. 39 cf. 214. A debutat k poet francez in plina maturitate literara. V. ROM. februarie 1 957 205. Dezvoltarea shi consolidarea mishcarii comuniste constituie expresia maturitatzii politice crescinde a clasei muncitoare. LIPTA DE CLASA 1960 nr. 10 99 cf. SCINTEIA 1960 nr. 5 010. 2. Seriozitate profunzime (care o da virsta experientza). Daca sar fi pus cu tot dinadinsul cu toata maturitatea poate ar fi izbutit. KOGALNICEANU S. A. 115. Ceea ce sar mai cere de la acest compozitor este de a studia mai cu matoritate gustul muzical al romanilor. FILIMON O. II 215 cf. PONTBRIANT D. [Chestiunile organizarii] trebuiesc studiate cu maturitate shi cer o discutziune mai lunga shi mai cugetata. MAIORESCU D. I 107 cf. id. CR. I 364. Om k dinsul care a trait viatza din plin nu se hotarashte sa se insoare decit atunci cind maturitatea sentimentelor il leaga pentru totdeauna de o femeie. D. ZAMFIRESCU R. 185. ◊ Examen de maturitate = examen de cultura generala pentru absolventzii liceului. Esamenele scripturistice de maturitate sau inceput la 15 l.c. shi sau incheiat la 21. F (1891) 238. Era in clasa a opta de liceu shi... se pregatea pentru examenul de maturitate. AGIRBICEANU L. T. 48. Abia atunci sa dezmeticit candidatul amintindushi de unde a cumparat penitzele cerneala hirtia pentru acest examen de maturitate. I. BOTEZ B. I 124. SHi: (invechit) matoritáte (prin adaptare la sistemul fonetic popular) maturitate. Din fr. maturité lat. maturitas atis. Matoritate influentzat de mator¹.