seriozitate sf [At: CALENDARIU (1794) 30/19 / P: ~rio~ / Pl: (rar) ~tatzi / E: lat seriositas atis] 1 Sobrietate (1). 2 Atitudine manifestare comportare etc. grava sobra Si: (inv) serios (8). 3 (Ilav) Cu (mare sau toata) ~(a) Intrun mod lipsit de gluma. 4 (Spc) Comportare morala exemplara. 5 Reflectare a unei pregatiri temeinice competente etc. Si: adancime profunzime soliditate (liv) profunditate. 6 Indeplinire a obligatziilor. 7 Atitudine plina de raspundere de atentzie pentru cineva sau ceva. 8 (Ilav) Cu (toata) ~(a) Cu mare atentzie Si: conshtiincios temeinic. 9 Insemnatate (datorata cantitatzii competentzei conshtiinciozitatzii cu care este facut etc.) Si: importantza. 10 Profunzime. 11 (Ivr; lpl) Probleme importante. 12 Primejdie.

SERIOZITÁTE s. f. 1. (In opozitzie cu superficialitate) Insushirea de a fi serios de a adinci lucrurile de a le privi cu atentzia shi cu conshtiinciozitatea necesara de a nu lua nimic in gluma; p. ext. comportare tzinuta care denota aceasta insushire. In multe privintze sheful de aci se asemana cu cel de la «Minerva» prin seriozitate buna purtare shi spirit de dreptate. PAS Z. I 300. Nu putea sashi creada ochilor vazind cu ce seriozitate sashterne pe lucru din prima zi. VLAHUTZA O. A. III 52. In van vorba ta blind povatzuieshte La seriozitatea ta surid! EMINESCU O. IV 68. ◊ Loc. adv. Cu seriozitate sau cu toata seriozitatea = a) cu atentzie cu conshtiinciozitate temeinic. Intreprinderile industriei noastre grele au datoria sa se preocupe cu toata seriozitatea shi de sporirea productziei shi de largirea sortimentului bunurilor de larg consum. SCINTEIA 1954 nr. 2880. Nu cumva... sai vina raul gind de a lepada cartea ta din mina mai nainte chiar de a fi intrat in materia ei tratata cu seriozitate. ODOBESCU S. III 11; b) cu convingere cu tarie dinadins fara gluma. SHi tziai inchipuit vreodata baiete cu toata seriozitatea k te iubesc? DEMETRIUS C. 52; c) (in constructzie cu verbe k «a spune» «a zice» etc.) cu ton profund convins; cu patrundere cu greutate. Maicasa se opri din ris shi vorbi cu seriozitate. MIHALE O. 244. Copilul cel maruntzel imi vorbea cu seriozitate shi cu durere k un om mare. SADOVEANU O. VIII 122. Da! facu batrinul cu seriozitate. REBREANU R. I 157. ♦ Expresie a figurii lipsita de veselie de zburdalnicie. Seriozitatea contrasteaza totdeauna placut cu fatza de copil. EMINESCU N. 35. ♦ (In opozitzie cu frivolitate) Atitudine ponderata sobra; cumintzenie. 2. Profunzime intensitate; temeinicie autenticitate. Daca nar fi la mijloc seriozitatea shi solemnitatea sentimentului ce miatzi inspirat ar trebui sa rid. GALACTION O. i 335. ♦ Calitate a ceea ce necesita o deosebita atentzie o deosebita grija; gravitate. Se potrivea prea putzin cu seriozitatea clipei. CAMIL PETRESCU O. II 275. ♦ Calitate a ceea ce este lucrat executat cu conshtiinciozitate cu atentzie. Seriozitatea unei lucrari shtiintzifice. ▭ Dezbaterile au avut un ton sustzinut de seriozitate. SADOVEANU E. 41.

SERIOZITÁTE s.f. 1. Insushirea de a fi serios; tzinuta comportare care denota aceasta insushire. ♦ Mina serioasa gravitate. 2. Profunzime; temeinicie. 3. Parte grava importanta a unui lucru. [Pron. rio. / cf. germ. Seriosität].

SERIOZITÁTE s. f. 1. insushirea de a fi serios; tzinuta comportare care denota aceasta insushire. ◊ mina serioasa gravitate. 2. profunzime; temeinicie. 3. parte grava importanta a unui lucru. (< germ. Seriosität)

SERIOZITÁTE f. Caracter serios. ~ea situatziei. ◊ Cu ~ (sau cu toata ~ea) a) intrun mod foarte conshtiincios; b) cu convingere. [G.D. seriozitatzii; Sil. rio] /<lat. seriositas ~atis

seriozitate f. 1. aer serios gravitate: a pastra seriozitatea; 2. parte grava sau importanta: seriozitatea unei afaceri.

*seriozitáte f. (d. serios k curiozitate d. curios; fr. rar azi sériosité). Caracteru serios: seriozitatea unuĭ om uneĭ vorbe uneĭ afacerĭ uneĭ promisiunĭ.

seriozitáte (rio) s. f. g.d. art. seriozitắtzii

seriozitáte s. f. (sil. rio) g.d. art. seriozitatzii

seriozitate.

SERIOZITÁTE s. 1. (inv.) serios. (Se poarta cu o ~ demna de remarcat.) 2. gravitate solemnitate. (~ facu loc jovialitatzii.) 3. severitate. (~ liniilor fetzei.) 4. maturitate profunzime temeinicie. (~ gandirii a sentimentelor cuiva.) 5. soliditate tarie temeinicie. (~ obiectziei a argumentarii sale.) 6. v. capacitate. 7. adancime importantza insemnatate profunzime. (~ prefacerilor survenite.) 8. importantza insemnatate valoare. (~ contributziei sale.) 9. gravitate pericol periculozitate primejdie (rar) severitate. (~ bolii de care sufera.)

SERIOZITATE s. 1. (inv.) serios. (Se poarta cu o ~ demna.) 2. gravitate solemnitate. (~ facu loc jovialitatzii.) 3. severitate. (~ liniilor fetzei.) 4. maturitate profunzime temeinicie. (~ gindirii a sentimentelor cuiva.) 5. soliditate tarie temeinicie. (~ obiectziei argumentarii sale.) 6. capacitate competentza destoinicie pregatire pricepere valoare vrednicie (inv. shi pop.) harnicie (inv.) practica volnicie. (Demonstreaza o mare ~ in...) 7. adincime importantza insemnatate profunzime. (~ prefacerilor survenite.) 8. importantza insemnatate valoare. (~ contributziei sale.) 9. gravitate pericol periculozitate primejdie (rar) severitate. (~ bolii de care sufera.)

SERIOZITATE. Subst. Seriozitate maturitate profunzime profunditate (livr.) temeinicie. Intzelepciune cumintzenie cumintzie (rar) luciditate minte; chibzuintza chibzuiala chibzuire socotintza (pop.); cumpatare cumpat cumpaneaia cumpanire (fig.) masura moderare moderatzie ponderatzie (rar). Conshtiinciozitate corectitudine principialitate; scrupulozitate meticulozitate; acribie (livr.). Statornicie constantza fermitate; perseverentza staruintza. Stapinire de sine retzinere sobrietate; gravitate severitate rigiditate (fig.) austeritate intransigentza. Adj. Serios matur maturizat profund temeinic. Intzelept cuminte lucid ratzional rezonabil cu judecata; chibzuit socotit cumpatat cumpanit masurat (fig.) cu masura moderat ponderat echilibrat (fig.) ashezat la locul lui. Conshtiincios corect principial; scrupulos meticulos. Statornic constant ferm; perseverent staruitor. Stapinit retzinut calm sobru; grav sever rigid (fig.) aspru auster intransigent. Vb. A fi serios a fi chibzuit a fi la locul lui; ashi masura vorbele (cuvintele) a cumpani a socoti a chibzui a sta la chibzuiala. Adv. Cu seriozitate cu temeinicie (in mod) serios temeinic; cu chibzuiala cu socotintza. V. conshtiinciozitate fermitate maturitate modestie prudentza stapinire de sine temperament.