MAJORITÁTE majoritatzi s. f. Partea sau numarul cel mai mare dintro colectivitate. ♦ Superioritate numerica ceruta (prin lege) sau obtzinuta in alegeri. ◊ Majoritate absoluta = numar de voturi egal cu cel putzin jumatate plus unu din total. Majoritate relativa = numar de voturi care intrece numarul de voturi obtzinut de oricare dintre ceilaltzi candidatzi. Majoritate civila = situatzie juridica a unei persoane care a implinit varsta prevazuta de lege pentru dobandirea deplinei capacitatzi de exercitziu; majorat¹. Din fr. majorité. Cf. lat. maioritas atis germ. Majorität.

majoritate sf [At: AR (1830) 115²/6 / V: (inv) maio~ (rar) ~rita / Pl: (rar) ~tatzi / E: fr majorité lat maioritas atis ger Majorität it maggiorita] 1 (Urmat de determinari in genitiv sau udp „de”) Cel mai mare numar cea mai mare parte a membrilor unei colectivitatzi. 2 Superioritate ceruta prin lege sau obtzinuta in alegeri. 3 (Is) ~ relativa Cel mai mare numar de voturi obtzinut de cineva in raport cu voturile obtzinute de fiecare candidat in parte. 4 (Is) ~ absoluta (sau simpla) Numar de voturi egal cu cel putzin jumatate plus unu din totalul voturilor exprimate. 5 (Pex; csc) Persoane care constituie o majoritate. 6 (La o adunare) Numar de participantzi egal cu cel putzin jumatate plus unu din totalul reglementar. 7 (Is) ~ calificata Numar de voturi egal cu doua treimi din numarul total al voturilor exprimate. 8 (Iuz) Majorat (1).

MAJORITÁTE majoritatzi s. f. Partea sau numarul cel mai mare dintro colectivitate. ♦ Superioritate numerica ceruta (prin lege) sau obtzinuta in alegeri. ◊ Majoritate absoluta = numar de voturi egal cu cel putzin jumatate plus unu din total. Majoritate relativa = numarul cel mai mare de voturi obtzinut de cineva in raport cu voturile obtzinute de fiecare din ceilaltzi candidatzi. Majoritate civila = Majorat¹. Din fr. majorité. Cf. lat. maioritas atis germ. Majorität.

MAJORITÁTE majoritatzi s. f. Numarul sau partea cea mai mare dintro colectivitate; cei mai multzi cele mai multe. Deputatului i se poate retrage oricind mandatul in urma hotaririi majoritatzii alegatorilor luata in conformitate cu procedura fixata de lege. CONST. R.P.R. 45. Majoritatea oamenilor tzin la viatza. BOLINTINEANU O. 361. ◊ (Cu determinarea subintzeleasa «de voturi») Poimiine in momentul cind voi fi proclamat cu majoritatea ceruta... in momentul acela vei avea scrisoarea. CARAGIALE I 136. Majoritate absoluta = numar de voturi egal cu cel putzin jumatate plus unu din totalul voturilor exprimate; (la o adunare etc.) numar de participantzi egal cu cel putzin jumatate plus unu din totalul reglementar. Majoritate relativa = numarul cel mai mare de voturi obtzinut de cineva in raport cu voturile obtzinute de fiecare concurent in parte. Varianta: (invechit) maioritáte (GHICA A. 498) s. f.

MAJORITÁTE s.f. Cea mai mare parte sau cel mai mare numar dintro colectivitate. ◊ Majoritate absoluta = majoritate care intruneshte un numar de voturi egal cu minimum jumatate plus unul din totalul voturilor; majoritate relativa = numar de voturi care intrece orice alt numar de voturi obtzinute de alt candidat; majoritate civila = majorat. [Var. maioritate s.f. / cf. fr. majorité engl. majority lat. maioritas germ. Majorität].

MAJORITÁTE s. f. partea sau numarul cel mai mare dintro colectivitate. ♦ superioritate numerica ceruta (de lege) sau obtzinuta in alegeri. ◊ majoritate absoluta (sau simpla) = numar de voturi egal cu minimum jumatate plus unu din total; majoritate relativa = numar de voturi care intrece orice alt numar de voturi obtzinute de fiecare dintre ceilaltzi candidatzi. (< fr. majorité lat. maioritas germ. Majorität)

MAJORITÁTE ~atzi f. Parte sau numar major dintro colectivitate; ansamblu ce reprezinta numarul cel mai mare dintro colectivitate. [G.D. majoritatzii] /<fr. majorité

majoritate f. 1. cel mai mare numar cea mai mare parte: majoritatea oamenilor; 2. pluralitate de voturi: a obtzinut majoritatea; majoritate de voturi numar compus din mijlocia voturilor plus unul.

*majoritáte f. (mlat. majóritas átis de unde vine engl. majority shi de unde apoĭ s’a raspindit la Fr. shi Rom.). Majorat. Cea maĭ mare parte din voturĭ intr’o adunare: ministru sustzinut de majoritate. Pluralitate cel maĭ mare numar: majoritatea oamenilor e rea. Majoritate absoluta jumatate de voturĭ plus unu orĭ maĭ mult. Majoritate relativa pluralitatea voturilor fatza de altzĭ concurentzĭ in parte. Mjoritatea uneĭ adunarĭ partea care are cele maĭ multe voturĭ (guvernu). V. minoritate.

majorita sf vz majoritate

MAIORITÁTE s. f. v. majoritate.

MAIORITÁTE s.f. v. majoritate.

majoritáte s. f. g.d. art. majoritắtzii; pl. majoritắtzi

majoritáte s. f. g.d. art. majoritatzii; pl. majoritatzi

majoritate tatzi.

MAJORITÁTE s. v. majorat.

MAJORITATE s. (JUR.) majorat (inv.) majorenitate virstnicie. (Tinarul a ajuns la ~.)

Majoritate ≠ minoritate

MAJORITÁTE s. f. 1. (De obicei urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. „de”) Numarul cel mai mare partea cea mai mare a membrilor unei colectivitatzi. Impietrirea maioritatzii (mai marelui numar). AR (1830) 115²/6. TZine pe maioritatea adunarii in o necurmata robie (a. 1835). URICARIUL VIII 127. Asupra ursului majorita sau strins. Totzi lau heretisit iar el au multzamit. DONICI F. II 19/15 cf. LAURIAN M. III 68. Poporul este o majoritate care trebuie a fi luminata. ROM. LIT. 167^I/4. Politica comitetului va fi determinata de voturile majoritatzii membrilor lui. ap. GHICA A. 156 cf. 498. Majoritatea oamenilor tzin la viatza. BOLINTINEANU O. 361 cf. 152. Sa neaducem aminte k majoritatea profetziilor nu se realizeaza. SADOVEANU Z. C. 20. Majoritatea sint zdrentzaroshi shi unii mai poarta resturi de haine militare. SAHIA N. 16. ◊ (Intarit prin „mare”) Documentele in marea majoritate a lor nu ne arata. . . decit un singur dregator de acest fel. BUL. COM. IST. V 112. ♦ Superioritate numerica ceruta (prin lege) sau obtzinuta in alegeri. Prin majoritatea glasurilor sau ales. HELIADE F. 14/15. Poimine in momentul cind voi fi proclamat cu majoritatea ceruta... in momentul acela vei avea scrisoarea. CARAGIALE O. VI 119. Majoritate relativa = numarul cel mai mare de voturi obtzinut de cineva in raport cu voturile obtzinute de fiecare candidat in parte. Majoritate absoluta (sau simpla) = numar de voturi egal cu cel putzin jumatate plus unu din totalul voturilor exprimate; p. e x t. (cu sens colectiv) persoanele care constituie aceasta majoritate; (la o adunare) numar de participantzi egal cu cel putzin jumatate plus unu din totalul reglementar. Cf. CONST. R.P.R. 97. O lege ordinara se socoteshte adoptata daca e votata de majoritatea simpla a deputatzilor prezentzi. PR. DREPT 47. Majoritate calificata = numar de voturi egal cu doua treimi din numarul total al voturilor exprimate. Se socoteshte adoptata. . . Constitutzia sau legea constitutzionala modificatoare daca e votata de o majoritate calificata. PR. DREPT 47. 2. (Astazi rar) Majorat¹ (1). Cf. NEGULICI. Se intari osindirea lui lliesh a raminea in Polonia marginit pinla maioritatea regelui. ASACHI S. L. II 33 cf. CALENDAR (1850) 37/18 STAMATI D. COSTINESCU. Individ nascut shi crescut in Romania pina la majoritate. HAMANGIU C. C. 13. El ar fi fagaduit k la majoritatea lui va trece la religia mahometana. XENOPOL I. R. IV 263. Avea o conceptzie despre majoritate sau mai exact despre minoritate mult mai larga decit a Codului civil. TEODOREANU M. II 21. Pl.: (rar) majoritatzi. SHi: (invechit) maioritáte (rar) majoritá s. f. Din fr. majorité. Cf. lat. m a i o r i t a s a t i s germ. M a j o r i t ä t. Pentru majorita cf. it. m a g g i o r i t à.