22 de definitzii pentru mahomedan (s.m.)
din care- explicative (17)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- altele (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MAHOMEDÁN A mahomedani e adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care se refera la cultul lui Mahomed care apartzine acestui cult; musulman. 2. S. m. shi f. Adept al religiei lui Mahomed musulman; p. restr. turc. Din n. pr. Mahomed. Cf. fr. mahométan.
mahomedan ~a [At: (a. 1695) FN 56 / V: ~etan (inv) ~hum~ maometan moametan muham~ / Pl: ~i ~e / E: Mahomed Mohamed] 12 a Care se refera (la Mahomed sau) la cultul lui Mahomed Si: musulman (ivr) mahometanicesc (12). 34 a Care apartzine (lui Mahomed sau) islamului Si: musulman (ivr) mahometanicesc (34). 5 smf Adept al islamului Si: musulman. 6 smf (Prc) Turc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MAHOMEDÁN A mahomedani e s. m. shi f. 1. Care se refera la cultul lui Mahomed care apartzine acestui cult; musulman. 2. S. m. shi f. Adept al religiei lui Mahomed musulman; p. restr. turc. Din n. pr. Mahomed. Cf. fr. mahométan.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
MAHOMEDÁN A mahomedani e adj. Care tzine de mahomedanism; musulman. Biserica mahomedana. Religie mahomedana. ◊ (Substantivat) Adept al mahomedanismului; (prin restrictzie) turc. Un prefect din Dobrogea a refuzat sa primeasca o delegatzie de mahomedani. C. PETRESCU R. DR. 46. Varianta: mohamedán a adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MAHOMEDÁN A adj. Referitor la mahomedanism propriu mahomedanismului. // s.m. shi f. Adept al mahomedanismului; musulman. [Var. mahamedan a mahometan a mohamedan a adj. s.m. shi f. / cf. fr. mahométan < Mahomed intemeietorul islamismului].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MAHOMEDÁN A adj. s. m. f. (adept) al mahomedanismului; musulman. (< fr. mahométan)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
MAHOMEDÁN2 ~a (~i ~e) m. shi f. Adept al mahomedanismului; mahomedan. /<lat. machomedanus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
mahomedan a. ce tzine de Mahomed. ║ m. cel ce profeseaza religiunea lui Mahomed.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
mahamedan ~a smf a vz mahomedan
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
mahometan ~a smf a vz mahomedan
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
moametan ~a smf a vz mahomedan
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MAHAMEDÁN A adj. s.m. shi f. v. mahomedan.
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MAHOMETÁN A adj. s.m. shi f. v. mahomedan.
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MOHAMEDÁN A adj. s.m. shi f. v. mahomedan.
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Mahomedani m. pl. sau Muzulmani sectatori ai lui Mahomed sunt in numar de 245 milioane.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*mahometán nízm V. mohametan nízm.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
*mohametán a s. shi adj. Musulman adept al mohametanizmuluĭ. SHi maho ceĭa ce nu e maĭ bine.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
mahomedán adj. m. s. m. pl. mahomedáni; adj. f. s. f. mahomedána pl. mahomedáne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
mahomedán adj. m. s. m. pl. mahomedáni; f. sg. mahomedána pl. mahomedáne
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MAHOMEDÁN s. adj. (BIS.) 1. s. musulman (pop.) necredincios pagan (inv.) agarean busurman (turcism inv.) muslim. (Un ~ turc.) 2. adj. islamic musulman (inv.) mahometanicesc. (Religie ~.) 3. s. adj. musulman (in evul mediu in apusul Europei) sarazin. (Populatzie ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MAHOMEDAN s. adj. (BIS.) 1. s. musulman (pop.) necredincios pagin (inv.( agarean busurman (turcism inv.) muslim. (Un ~ turc.) 2. adj. islamic musulman (inv.) mahometanicesc. (Religia ~.) 3. s. adj. musulman (in evul mediu in apusul Europei) sarazin.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare neclasificate
Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.
MAHOMEDAN A adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care se refera la cultul lui Mahomed care apartzine acestui cult; musulman (invechit rar) mahometanicesc. Innoiri shi spargeri in leagea mah[u]metana (a. 1695). FN 67. Cartea cea data de Mahomet in care sa coprinde credintza mahometana sa numeshte coran. CR (1829) 2001/32. Slujba religiii maometane va raminea sloboda. ib. (1830) 1521/46. Se raspindise vestea... k el avea de gind sa lepede credintza creshtina shi sa imbratzisheze k shi fratele sau religia mahomedana. XENOPOL I. R. V 56. 2. S. m. shi f. Adept al religiei lui Mahomed musulman; p. restr. turc. Mah[u]metanilor le arata nenorociri (a. 1695). FN 56. Introduse numitul Ferdinant o comisie cercetatoare shi pedepsitoare asupra acestor moametani. AR (1829) 2371/9. Sau hotarit nestramutat k in Valahiile mica shi mare precum shi in Moldova nici un moametan sa nu sa poata ashaza cu locuintza sa. GT (1839) 63741 cf. ALEXANDRESCU O. I 83. Un prefect din Dobrogea a refuzat sa primeasca o delegatzie de mahomedani. C. PETRESCU R. DR. 46. ◊ (Adjectival) Luna cu sagetatoriul arata intre norodul mahumetan razboaie (a. 1694). FN 24 cf. 29. Pl.: mahomedani e. SHi: mahometán a (invechit) mahumetán a maometán a muhamedán a (BARCIANU) moametán a adj. s. m. shi f. De la n. pr. Mahomed. Variantele cu mo < n. pr. Mohamed (alta forma a lui Mahomed). Pentru variantele cu t cf. fr. m a h o m e t a n it. m a o m e t t a n o.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|