15 definitzii pentru magnific

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MAGNÍFIC A magnifici ce adj. (Livr.) Maretz grandios superb minunat; de un fast ieshit din comun. ♦ (Cu valoare de superlativ) Foarte frumos stralucit desavarshit. Din fr. magnifique.

MAGNÍFIC A magnifici ce adj. (Livr.) Maretz grandios superb minunat; de un fast ieshit din comun. ♦ (Cu valoare de superlativ) Foarte frumos stralucit desavarshit. Din fr. magnifique.

magnific ~a a av [At: LAZARESCU S. 19/21 / V: (inv) manific ~nef~ / Pl: ~ici ~ice / E: fr magnifique] 12 (Intrun mod) care arata un lux neobishnuit o bogatzie extraordinara Vz fastuos somptuos. 34 Splendid. 56 Foarte frumos Si: desavarshit perfect stralucit.

MAGNÍFIC A magnifici e adj. (Livresc) Maretz grandios splendid. Un clopot magnific de cleshtar. CAMIL PETRESCU V. 26. Ceea ce se exprima ceea ce sa dezvelit in aceste magnifice versuri... e cerintza intima a naturii poetului cerintza de dreptate de bunatate. GHEREA ST. CR. I 215.

MAGNÍFIC A adj. (Liv.) Maretz grandios minunat. [Cf. fr. magnifique lat. magnificus].

MAGNÍFIC A adj. maretz grandios. ◊ foarte frumos; superb minunat. (< fr. magnifique lat. magnificus)

MAGNÍFIC ~k (~ci ~ce) 1) Care impresioneaza prin perfectziunea calitatzilor; cu calitatzi perfecte; splendid; superb. 2) (cu valoare de superlativ) Care se impune prin calitatzi extraordinare; foarte frumos. /<fr. magnifique

*magnífic a adj. (lat. magnificus d. magnus mare shi fácere a face). Maretz stralucit: templu palat magnific (fig.) orator discurs magnific. Glorios: titlu magnific. Adv. In mod magnific.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

magnífic adj. m. pl. magnífici; f. magnífica pl. magnífice

magnífic adj. m. pl. magnífici; f. sg. magnífica pl. magnífice

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MAGNÍFIC adj. v. bogat falnic fastuos grandios impozant impresionant impunator luxos maiestos mare maretz minunat pompos semetz somptuos splendid stralucit stralucitor.

magnific adj. v. BOGAT. FALNIC. FASTUOS. GRANDIOS. IMPOZANT. IMPRESIONANT. IMPUNATOR. LUXOS. MAIESTOS. MARE. MARETZ. MINUNAT. POMPOS. SEMETZ. SOMPTUOS. SPLENDID. STRALUCIT. STRALUCITOR.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

Dictzionare neclasificate

Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.

MAGNIFIC A adj. (Despre obiecte) Care arata un lux neobishnuit o bogatzie extraordinara somptuos fastuos; (despre fenomene ale naturii) splendid grandios maretz. Se va imbarca din piaceta St. Marco shi va fi escortat de glasul magneficului tuci [ = clopot]. LAZARESCU S. 19/21. Aurora boreala este un fenomen din cele mai frumoase shi mai magnifice. BARASCH M. III 119/29. Deshi magnifica stralucita shi colosala aceasta cladire toate intrinsa sint asha de proportzionate incit tzi se pare k nar fi mare. CODRUDRAGUSHANU c. 44. Pe cind floarea societatzii din Bucureshti petrecea in sala teatrului. . . privind magnificul fast al lui Caragea... slugile... ashteptau acolo ieshirea boierilor din teatru. FILIMON O. I 231 cf. 292 II 17 208. In golul clar K sub un clopot magnific De cleshtar Eu itzi priveam extatic Silueta shi ovalul pur. CAMIL PETRESCU V. 26. ◊ ( Rar despre persoane in special k epitet pe linga unele titluri de nobletze sau in anumite titulaturi) Magnefici seniori va cei iertare. LAZARESCU S. 100/28. Sint in placuta pozitziune de a . . . preda [actul] rectorului magnific al universitatzii. SBIERA F. S. 296. F i g. Dar valuri indirjite urca in mine ura Domnea Satan in mine magnific inger pal. MACEDONSKI O. I 90. ♦ (Cu valoare de superlativ) Foarte frumos stralucit desavirshit perfect. Ceea ce se exprima ceea ce sa dezvelit in aceste magnifice versuri. .. e cerintza intima a naturei poetului cerintza de dreptate de bunatate. GHEREA ST. CR. I 215. ◊ (Adverbial) itzi sint mult datoare dar ma voi plati magnific. LAZARESCU S. 36/25. (Exclamativ) Magnific! Credeam k numai credincioasele noastre pumnale ne vor scapa. id. ib.16/9. Pl.: magnifici ce. SHi: (invechit) manífic a (PONTBRIANT D. COSTINESCU ALEXI W.) magnéfic a adj. Din fr. magnifique.

Intrare: magnific
magnific adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magnific
  • magnificul
  • magnificu‑
  • magnifica
  • magnifica
plural
  • magnifici
  • magnificii
  • magnifice
  • magnificele
genitiv-dativ singular
  • magnific
  • magnificului
  • magnifice
  • magnificei
plural
  • magnifici
  • magnificilor
  • magnifice
  • magnificelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

magnific, magnificaadjectiv

  • 1. livresc De un fast ieshit din comun. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Un clopot magnific de cleshtar. CAMIL PETRESCU V. 26. DLRLC
    • format_quote Ceea ce se exprima ceea ce sa dezvelit in aceste magnifice versuri... e cerintza intima a naturii poetului cerintza de dreptate de bunatate. GHEREA ST. CR. I 215. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.